Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui raport al Curții de Conturi. Instituţia a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă. Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi. Pe baza documentării efectuate la începutul misiunilor de control, potrivit datelor furnizate de entități, angajamentele legale în perioada stării de urgență dedicate achizițiilor publice au fost în sumă de 1.026.229 mii lei.

În totalul cheltuielilor cu achizițiile, ponderea cea mai mare o dețin cele cu „Echipamente
medicale, produse farmaceutice și produse de îngrijire personală” (43%), urmate de „Echipamente de securitate, de luptă împotriva incendiilor, de poliție și apărare” (19,5%) și de cheltuielile pentru „Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de voiaj și accesorii (12,5%).

Pentru reducerea riscului de răspândire a virusului, conducătorii tuturor instituțiilor au emis ordine prin care au aprobat reglementări proprii privind modul de desfășurare a activității în regim de telemuncă, precum și măsuri de igienă și restricții necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii virusului. La instituțiile publice care nu au avut sarcini și atribuții suplimentare în perioada stării de urgență, asigurarea fondurilor necesare achizițiilor pentru
protecția personalului s-a realizat în cadrul bugetului aprobat. De regulă, s-au realizat virări de credite bugetare, cu preponderență din economiile realizate la alte articole de cheltuieli.

Atribuirea, derularea și plata contractelor de achiziții publice în perioada stării de urgență

Potrivit legii, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pune la dispoziția Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) necesitățile, valoarea estimată pentru fiecare produs în parte, specificațiile tehnice și specialiștii care acordă suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de atribuire, precum și persoanele care fac parte din comisiile de evaluare. Având în vedere aceste aspecte, se poate concluziona că atingerea scopului și a obiectivului achiziției publice este urmarea efortului comun al reprezentanților DSU și ONAC, în funcție de atribuțiile fiecăruia conferite de lege.

În luna februarie 2020, în regim de urgență, la nivelul ONAC au fost demarate procedurile privind achiziționarea produselor pentru acoperirea stocurilor de produse de urgență medicală, prevăzute în anexa la OUG nr. 11/2020, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă.
În baza prevederilor OUG nr. 11/2020, ONAC a finalizat un număr de 28 de acorduri-cadru, astfel:
– 7 acorduri-cadru pentru achiziția de dezinfectanți
– 3 acorduri-cadru pentru achiziția de mănuși de unică folosință
– 3 acorduri-cadru pentru achiziția de măști de protecție FFP2 și FFP3
– 1 acord-cadru pentru achiziția de viziere de protecție
– 3 acorduri-cadru pentru achiziția de combinezoane
– 2 acorduri-cadru pentru achiziția de monitoare
– 2 acorduri-cadru pentru achiziția de injectomate
– 2 acorduri-cadru pentru achiziția de filtre pentru camerele de izolare
– 1 acord-cadru pentru achiziția de izolete
– 1 acorduri-cadru pentru achiziția de scannere termice
– 2 acorduri-cadru pentru achiziția de ventilatoare
– 1 acord-cadru pentru achiziția de camere de izolare.

Din analizarea procedurilor care au avut ca obiect achiziționarea produselor pentru acoperirea stocurilor de produse de urgență medicală, prevăzute în anexa la OUG nr. 11/2020, s-a constatat existența mai multor aspecte de disfuncționalitate, nelegalitate și neregularitate, atât sub aspectul nerealizării integrale și la termenele solicitate a stocurilor necesare de produse medicale, cât și sub aspectul costurilor de achiziție, care aduc atingere principiilor de economicitate, eficacitate și eficiență în utilizarea resurselor publice.

Aspecte constatate de Curtea de Conturi

Având în vedere rolul important pe care l-au avut ONAC și IGSU în formarea rezervei medicale și asigurarea materialelor, medicamentelor și echipamentelor medicale pentru instituțiile care au atribuții de limitare a gradului de răspândire a virusului SARS-CoV-2 și tratare a bolii, controlul Curții de Conturi s-a concentrat pe modul de derulare a operațiunilor specifice în procesul de achiziție publică, rezultând următoarele concluzii, în funcție de etapa procedurii:

Etapa de evaluare a ofertelor

ONAC nu a declarat inacceptabilă oferta prezentată de SC Romwine&Coffee SRL pentru achiziționarea de măști de protecție tip FFP2 și FFP3, care nu a depus Certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului odată cu depunerea ofertei, condiție de respingere a acesteia.

Etapa de stabilire a rezultatului aplicării procedurii de achiziție publică

În cazul procedurii de atribuire a Acordului-cadru nr. 1841/17.03.2020 încheiat cu Romwine&Coffee SRL, ONAC a stabilit oferta câștigătoare fără a fi respectată condiția legală ca operatorul economic desemnat câștigător pentru loturile 3 și 4 să îndeplinească criteriile privind calificarea deoarece, potrivit informațiilor conținute în certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului, depus ulterior, singurele activități autorizate ale operatorului economic erau „Comerț cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și produselor din tutun efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe” (cod CAEN 4781), „Activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor” (cod CAEN 8230) și „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente” (cod CAEN 5621).

Prin urmare, operatorul economic nu avea calificarea necesară și nu avea capacitatea profesională și nici experiența de a furniza produse din domeniul sănătății. Gestionarea unui contract în valoare de aproximativ 10 milioane de euro este dificilă pentru o firmă lipsită de experiență, fiind înființată în data de 14.03.2019 (de aproximativ un an), cu o cifră de afaceri pe anul 2019 de 47.870 lei (aproximativ 10.000 de euro) și un singur salariat.

Nerespectarea principiilor „tratamentul egal” și „nediscriminarea”

ONAC a avut o abordare diferențiată a nivelului garanției și a nivelului penalității impuse operatorilor economici prin Acordurile-cadru. Astfel, operatorii economici străini au beneficiat de un cuantum al procentului de garanție de 0,5% din valoarea contractului și de un cuantum al procentului de penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, existând situații în care li s-a decontat suplimentar și costul transportului, în timp ce operatorilor români li s-a solicitat garanția de bună execuție în procent de 5% din valoarea contractului, iar penalitățile au fost stabilite la 1% pentru fiecare zi de întârziere.

În aceste condiții au fost declarate câștigătoare ofertele unor operatori economici care conțineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentației de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanției de bună execuție ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi.

Constatarea a fost consemnată în cazul următoarelor acorduri cadru:

– Acordul-cadru încheiat cu VIRID DOO din Serbia, având ca obiect achiziția de combinezoane;
– Acordul-cadru încheiat cu UPC LTD din Coreea de Sud, având ca obiect achiziția de combinezoane;
– Acordul-cadru încheiat cu Medi Consulting din Coreea de Sud, pentru achiziția de ventilatoare.
În cazul acordurilor-cadru încheiate cu VIRID DOO din Serbia și cu UPC LTD din Coreea de Sud produsele contractate au fost livrate către IGSU iar în cazul Medi Consulting produsele nu s-au livrat, în condițiile în care s-a acordat și un avans.

Etapa post-atribuire a acordurilor-cadru

În cazul Acordurilor-cadru nr. 1941/CN/20.03.2020 și nr. 2740/CN/16.04.2020 încheiate cu SC RENANIA TRADE SRL pentru achiziția de măști tip FFP2, încheiate de ONAC, s-a constatat că, dintr-o eroare materială, nu au fost stipulate clauze referitoare la garanția de bună execuție de 5%, deși această clauză era prevăzută în documentația de atribuire. Eroarea nu a produs daune deoarece produsele contractate au fost livrate potrivit graficului de livrare convenit prin acord, nefiind necesară activarea clauzei privind plata garanției.

Prin contractele încheiate cu SC ROMWINE&COFEE SRL și cu UPC LTD Korea IGSU a achiziționat
875.000 de bucăți de măști de protecție de tip FFP3 și 1.750.000 seturi echipamente de protecție pentru asigurarea stocurilor de urgență medicală (complet combinezon inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte).

La data controlului existau încă în stoc 517.970 bucăți de măști de protecție de tip FFP3 și 608.500 seturi echipamente de protecție pentru asigurarea stocurilor de urgență medicală (complet combinezon inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte).

Distribuirea materialelor achiziționate s-a realizat prin dispoziții ale Secretarului de stat, șef al
Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în conformitate cu art. 1, alin (2), art. 6 alin (2) din Ordonanța de urgență nr. 11 din 4 februarie 2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, dar în lipsa Nomenclatorului produselor stocuri de urgență medicală, metodologia de utilizare, scoaterea, darea în folosință gratuită, reîntregirea stocurilor, care trebuia emis în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, prin Ordinul comun al ministrului afacerilor interne și al ministrului sănătății.

ONAC a publicat cu întârziere anunțurile de atribuire aferente procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în cazul următoarelor acorduri-cadru:
– Acordul-cadru nr. 1841/17.03.2020 încheiat cu Romwine&Coffe SRL pentru asigurarea stocului de urgență medicală: Masca de protecție tip FFP2 și FFP3;
– Acordul-cadru nr. 1842/17.03.2020 încheiat cu Viggo Fashion International SRL pentru asigurarea stocului de urgență medicală: Vizieră de protecție;
– Acordul-cadru nr. 1842/17.03.2020 încheiat cu Viggo Fashion International SRL pentru asigurarea stocului de urgență medicală: Combinezon, inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte;
– Acordul-cadru de furnizare de produse nr. 1941/CN/20.03.2020 încheiat cu SC Renania Trade SRL pentru cantitatea de 80.000 de măști tip FFP2.

Fundamentarea valorii estimate

În cazul Acordului-cadru nr. 1799/CN/16.03.2020 au existat neconcordanțe semnificative între valorile estimate de către autoritatea contractantă la prima licitație și la următoarea. Exemplu: Pentru produsul Camera de izolare cu presiune negativă prețul la prima licitație a fost de 35.905 lei fără TVA/buc, iar valoarea estimată în cadrul celei de a doua proceduri a fost de 350.000 lei fără TVA/buc. Prima procedură a fost anulată deoarece nu s-au depus oferte, însă în niciuna din situații nu există o documentație pentru a justifica un preț sau altul. Stabilirea valorii estimative este atributul IGSU.

Clauza stipulată în acordurile-cadru referitoare la „forța majoră”

În mai multe situații, operatorii economici semnatari ai acordurilor-cadru cu ONAC și, ulterior, ai contractelor subsecvente cu IGSU, printre care și SC Romwine&Coffee SRL, au solicitat amânarea termenelor de livrare invocând clauza de „forță majoră”, pentru care au prezentat Avize de existență a cazului de forță majoră, emise de structurile teritoriale ale Camerei de Comerț a României. Motivul invocat a fost tocmai starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/16.03.2020 care a determinat încheierea contractelor în condițiile date.

Astfel, operatorii economici au solicitat încheierea unor acte adiționale prin care să fie prelungit termenul de livrare al produselor contractate, fără perceperea de penalități, deși condițiile de participare la procedurile de achiziție publică organizate de ONAC în perioada stării de urgență, precum și criteriile de evaluare impuse de autoritatea contractantă au fost adaptate contextului în care se afla România în acea perioadă. Un criteriu important luat în considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale.

Prețurile de achiziție ale produselor au fost influențate semnificativ de cererea imensă de pe piața mondială, în contextul unei oferte limitate a producătorilor. În consecință, operatorii economici (producători sau intermediari) au speculat acest context și au majorat semnificativ prețurile de vânzare. Tocmai acest aspect a fost utilizat de operatorii economici care, după ce au semnat acordurile-cadru și contractele subsecvente având ca element de diferențiere față de ceilalți competitori termenele de livrare mai scurte, în cantitățile convenite, au invocat clauza de „forță majoră” și au solicitat prelungirea termenelor de livrare, fără perceperea de penalități.
Art. 1351 Cod civil definește forța majoră la alin (2) ca fiind: „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. În cazul procedurilor de achiziție publică derulate de ONAC pentru realizarea stocurilor de urgență medicală, ambele părți cunoșteau existența stării de urgență pentru sănătatea publică la nivel internațional din cauza infecțiilor cu COVID-19, declarată de Organizația Mondială a Sănătății, iar din 11.03.2020 situația generată de COVID-19 a fost declarată ca pandemie. Astfel, „imprevizibilitatea” declarării stării de urgență nu poate fi invocată de niciuna dintre părți, existența pandemiei fiind de notorietate la data derulării procedurilor de atribuire, fiind în sine o forță majoră.

În baza prevederilor din acordurile-cadru și contractele subsecvente referitoare la clauza de „forță majoră”, IGSU a acceptat prelungirea termenelor de livrare, fiind întocmite acte adiționale la contractele subsecvente.

Termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15 iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la valori apropiate de cele anterioare epidemiei de COVID-19. Însă prețurile plătite pentru produsele livrate au rămas cele stabilite inițial prin procedura de achiziție publică, la un nivel semnificativ majorat față de situația de dinaintea izbucnirii epidemiei de COVID-19.

Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziția de ventilatoare, încheiat între ONAC și Medi Consulting din Coreea de Sud și Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor. Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul
în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate.

Acordul-cadru nr. 2595/CN/10.04.2020 a prevăzut achiziția a 400 bucăți de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie-8 mai 2020, acordarea unui avans de până la 30% din valoarea fiecărui lot, însă fără solicitarea unui instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de asigurări, diferența de 70% din valoarea fiecărui contract subsecvent putând fi garantată de existența unui astfel de instrument.

Conform articolului 25 din contractul subsecvent au fost definite condițiile forței majore/cazului fortuit, respectiv faptul că acțiunea forței majore mai mult de 15 zile dă dreptul fiecărei părți să o notifice pe cealaltă parte privind încetarea de plin drept a contractului subsecvent, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte dauneinterese.

IGSU a plătit în 28.04.2020 suma de 10.931 mii lei, reprezentând avans către Medi Consulting din Coreea de Sud, aferent unui număr de 200 de ventilatoare cu termen de livrare conform contractelor încheiate în data de 13.05.2020 (100 buc.) și data de 28.05.2020 (100 buc.).
Din analiza derulării contractului subsecvent nr. 116229/27.04.2020, încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Coreea de Sud, s-au constatat următoarele:
– până la data de 30.06.2020 nu a fost realizată nicio livrare;
– nu au fost calculate penalități de întârziere conform contractului, autoritatea contractantă acceptând în ultima zi de valabilitate a contractului subsecvent, respectiv 15.06.2020, cazul de forță majoră invocată de MEDI Consulting în baza certificatului prezentat la acea dată;
– odată cu acceptarea forței majore invocate de furnizor, IGSU, prin nota raport nr. 116883 din 15.06.2020, a aprobat încetarea de plin drept a contractului subsecvent, în temeiul art. 25.5 din contract (aflarea furnizorului într-o situație de forță majoră pe o perioadă ce depășește 15 zile). Printre motivele principale invocate de IGSU, pentru care s-a propus și aprobat încetarea Contractului subsecvent, se regăsește faptul că, de la data încheierii contractului subsecvent până la momentul desfășurării misiunii de control, în piață s-a înregistrat o scădere a prețului unitar pentru ventilatoarele medicale;
– până la 30.06.2020 nu a fost executată garanția de bună execuție de 0,5% din valoarea contractului subsecvent, respectiv suma de 40.800 USD privind nerespectarea clauzelor contractuale, valabilă până la 29.06.2020;
– a fost acordat un avans de 30% din valoarea contractului subsecvent, în sumă de 11.000 mii lei (echivalentul a 2.451.000 USD), sumă nerecuperată până la data finalizării controlului Curții de Conturi.

În concluzie, deși a necesitat eforturi de timp și resurse umane la nivelul ONAC, procedura de achiziție nu a condus la procurarea de către IGSU, în regim de extremă urgență, a ventilatoarelor medicale care fac obiectul acordului-cadru. Așa cum reiese din documentele de planificare a achiziției, scopul primordial al achiziției a fost necesitatea constituirii stocurilor de urgență medicală de strictă necesitate disponibile pentru activitatea operativă, la nivelul unităților spitalicești, în vederea asigurării suportului cardio-respirator pacienților infectați cu COVID-19 a căror stare se agravează, devenind astfel indispensabile pentru viața acestora.

A fost indisponibilizată suma de 10.931 mii de lei de la bugetul statului, sumă reprezentând avans acordat de către IGSU către SC Medi Consulting, în condițiile în care ofertantul nu a furnizat nici până la data controlului cantitatea de ventilatoare contractată potr ivit contractului subsecvent încheiat. În același timp, potrivit prevederilor contractuale, IGSU a fost obligat să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un alt acordcadru având ca obiect achiziționarea produselor care fac obiectul acordului-cadru pentru satisfacerea aceleiași necesități care a dus la organizarea procedurii de negociere fără publicare, respectiv pentru cantitatea prevăzută de maxim 400 de ventilatoare medicale.

Cu toate eforturile depuse, achizițiile publice derulate în lunile februarie și martie 2020, prin care ONAC a inițiat proceduri pentru atribuirea a 9 loturi, nu au reușit, decât în parte, asigurarea stocurilor de urgență medicală prevăzute prin OUG nr. 11/2020, întrucât:
– la prima achiziție din luna februarie 2020 au existat două loturi neatribuite, întrucât ofertanții au depus oferte mai mari cu 386,9% (pentru lotul 2.3), respectiv cu 381,87% și cu 452,1% mai mari (pentru lotul 6);
– reluarea procedurii de achiziție publică în luna martie 2020 a fost, de asemenea, fără succes, întrucât patru dintre operatorii economici câștigători nu au mai dorit semnarea contractelor subsecvente cu IGSU, motivând aceasta prin creșterea abruptă a prețurilor materiilor prime, cererea imensă pe piață, lipsa stocurilor de dezinfectanți și chiar a ambalajelor pentru aceștia, incertitudini asupra găsirii materiei prime, solicitarea prezentării Avizului emis de Comisia Națională pentru Produse Biocide etc.

În luna aprilie 2020, ONAC a mai inițiat două proceduri de achiziție publică de dezinfectanți, dar aceste proceduri nu s-au concretizat în atribuire de acorduri-cadru, deoarece societățile comerciale care au fost invitate nu au asigurat oferte acceptabile pentru îndeplinirea condițiilor tehnice și la valorile estimate solicitate.

Plata de către achizitor a costurilor de transport, livrare și manipulare a produselor contractate, deși, conform clauzelor contractuale, acesta erau în sarcina furnizorului

Conform clauzelor stipulate atât în acordul-cadru, cât și în contractele subsecvente încheiate cu furnizorul produselor, respectiv S.C. Romwine&Cofee SRL, prețul unitar al produselor trebuia să includă toate cheltuielile ocazionate de transport și manipulare până la destinația finală. Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Forțelor Aeriene, la cererea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, care conform prevederilor legale poate solicita Ministerului Apărării Naționale zboruri în situații de urgență, a efectuat opt zboruri cu aeronave militare pentru aducerea din Turcia a unei cantități de 695.000 bucăți de măști de protecție de tip FFP2 și a unei cantități de 699.940 bucăți de măști de protecție de tip FFP3. Costul estimat al transportului pentru cele opt zboruri a fost în valoare de 149.436,74 euro. Prețul astfel stabilit a fost plătit integral de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în condițiile în
care, conform contractului încheiat, acesta nu era în sarcina autorității contractante.

Astfel, pentru cantitățile de 695.000 de măști de protecție de tip FFP2 și 699.940 de măști de protecție de tip FFP3 importate, efortul transportului a fost suportat de IGSU care a plătit către SC Romwine&Cofee SRL pentru cantitățile livrate prețul unitar stipulat în contracte, preț care include toate cheltuielile ocazionate de livrarea produselor la destinația finală, inclusiv manipulare și transport. IGSU a transmis valorile aferente serviciilor de transport aerian și
rutier executate către furnizor, convenind cu aceștia regularizarea sumelor plătite cu obligațiile viitoare.

Aspecte referitoare la gestionarea altor contracte la nivelul IGSU

La IGSU, Curtea de Conturi a mai analizat și următoarele contracte de achiziție:
– Acordul-cadru nr. 1869/17.03.2020 încheiat între Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și UPC LTD Korea, având ca obiect echipamente de protecție pentru asigurarea stocurilor de urgență medicală (complet combinezon inclusiv cu glugă și protecție încălțăminte) pentru care s-a încheiat contractul subsecvent nr. 115839/19.03.2020 și
– Acordul-cadru nr. 2217/31.03.2020 încheiat între Oficiul Național de Achiziții Publice și GSC Consulting and Management AG Elveția, având ca obiect furnizarea a 250 de Ventilatoare Medicale AEONMED VG70 pentru care s-a încheiat contractul subsecvent nr. 15965/01.04.2020, având ca obiect furnizarea a 150 de Ventilatoare Medicale AEONMED VG70, cu valabilitate până la data de 15.05.2020, valoarea totală a contractului fiind de 6.450.000 Euro fără TVA.

1. La Contractul subsecvent nr. 115839/19.03.2020 încheiat de IGSU și UPC LTD Korea s-au constatat:
– nerecuperarea de către IGSU a costului de transport aferent cantității de 375.425 de seturi de
combinezoane, efectuat de autoritățile publice implicate pentru aducerea în România, în regim de urgență, a produselor contractate, deși transportul tuturor combinezoanelor era o obligație contractuală în sarcina furnizorului;
– efectuarea de către IGSU a transportului intern aferent echipamentelor de protecție importate până la 09.06.2020 (cantitatea de 1.240.575 de combinezoane).

Pentru transportul unor cantități din produsele contractate, pe lângă transportul suportat de furnizor, au fost solicitate Ministerului Apărării Naționale de către șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, zboruri atât cu aeronave ale Statului Major al Forțelor Aeriene pe ruta Frankfurt – Otopeni, cât și cu aeronave NATO, pentru aducerea cât mai rapidă a acestor produse, având în vedere contextul creat la nivel național și lipsa materialelor de protecție.
Astfel, obligația contractuală a UPC LTD de transport a tuturor produselor a fost îndeplinită parțial, în condițiile în care costul total al transportului este stipulat clar în contractul subsecvent la valoarea de 2.200.000 de dolari.

Prin urmare, se impune recuperarea contravalorii transportului extern neefectuat de furnizor ci de autoritatea contractantă, precum și costurile suportate de către IGSU pentru transportul intern al echipamentelor de protecție importate, costuri nestipulate în contractul subsecvent încheiat, deoarece destinația finală nu este indicată.

2. Referitor la Acordul-cadru nr. 2217/31.03.2020 încheiat între Oficiul Național de Achiziții Centralizate și GSC Consulting and Management AG Elveția, având ca obiect furnizarea a 250 de Ventilatoare Medicale AEONMED VG70, Curtea de Conturi, pe baza notei transmise de IGSU, a concluzionat că GSC Consulting and Management AG nu a constituit garanția de bună execuție în valoare de 32.250 Euro, nu a livrat niciun produs din cele 150 de ventilatoare medicale VG70 care au făcut obiectul contractului subsecvent și nici nu a returnat avansul acordat de IGSU în valoare de 1.935.000 euro, deși a fost notificată în acest sens.

Autoritatea contractantă a recurs la exercițiul coercitiv al puterii judecătorești în vederea recuperării avansului plătit și al prejudiciului suferit având în vedere că furnizorul nu a mai răspuns solicitărilor pe nicio cale (e-mail, telefon, fax).

Colaborarea instituțională a Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate cu Birourile de
reprezentare economică din cadrul ambasadelor României

Din analiza documentației procedurilor de atribuire derulate la nivelul ONAC s-a constatat faptul că în unele situații au fost primite oferte de participare din partea unor operatori externi (Coreea de Sud, Serbia), care au răspuns pozitiv invitației de a participa la procedurile de achiziție publică. Prin adresa nr. II/40574/10.06.2020, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri informații referitoare la colaborarea dintre Birourile de reprezentare economică a României și ONAC pentru identificarea de operatori economici – furnizori de produse necesare refacerii stocurilor de urgență medicală.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a trimis Circulara nr. 4119/DCE/25.02.2020 către toate ambasadele României pentru identificarea unor potențiali furnizori externi. Ca rmare a acestei circulare, ONAC a primit mai multe informări și a purtat diverse discuții cu atașații economici români cu privire la potențiale companii producătoare sau distribuitori/furnizori de produse din Anexa nr. 1 la OUG nr. 11/2020.

Aspecte privind atribuirea și derularea contractelor de achiziții publice, cu destinația prevenirii și combaterii pandemiei de către alte entități decât cele cu atribuții speciale în combaterea pandemiei din administrația publică centrală

În perioada stării de urgență, cea mai mare parte a autorităților și instituțiilor publice eimplicate direct în acțiunile de combatere a efectelor coronavirusului, au efectuat cheltuieli cu această destinație în limita fondurilor existente în bugetul aprobat pe anul 2020. În general, achizițiile au fost efectuate prin atribuire directă sau prin procedura de „negociere fără publicare”. Produsele achiziționate au avut la bază facturi avizate de către persoanele împuternicite,
însoțite de note de recepție și au fost plătite doar după ce au parcurs fazele legale de angajare, lichidare și ordonanțare. Bunurile achiziționate au fost înregistrate în contabilitate.

Au existat unele nereguli și erori în ceea ce privește modul de atribuire a achizițiilor directe de materiale și echipamente necesare prevenirii și/sau combaterii epidemiei, precum:

În domeniul Economic, nerespectarea prevederilor legale privind notificarea în SEAP a achizițiilor directe efectuate în trimestrul I 2020, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puțin obiectul, cantitatea achiziționată, valoarea și codul CPV (Societatea Națională a Apelor Minerale SA, CNTEE Transelectrica SA, Hidroelectrica SA). În timpul controlului, entitățile au transmis în Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) notificări cu privire la achizițiile
directe efectuate în trimestrul I 2020:
– nerespectarea prevederilor legale privind:  atribuirea contractelor pentru achiziționarea de echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane) necesare prevenirii și combaterii COVID-19, prin atribuirea contractului de achiziție pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat SA); publicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț, acesta nefiind transmis spre publicare în termenul legal de 30 de zile de la data încheierii contractului de achiziție (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat SA). În timpul controlului,
entitatea verificată a transmis spre publicare anunțul de atribuire aferent contractului la care a fost constatată abaterea; aplicarea procedurii de atribuire a contractelor sectoriale, respectiv aplicarea procedurii de achiziție directă, în condițiile în care valoarea estimată a achiziției (fără TVA), a fost mai mare decât valoarea de 135.060 lei, prevăzută la art.12 alin 4) din Legea nr. 99/19.05.2016. În acest context, entitatea avea dreptul de a utiliza aplicarea procedurii de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, în conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) lit. d) din același act normativ (Hidroelectrica SA);
– angajarea de credite bugetare în valoare de 101 mii lei, pentru achiziția de servicii de dezvoltare software pentru editarea unei pagini web, fără ca prestatorul să asigure serviciile contractate în termenul prevăzut în contract, părțile convenind rezilierea contractului (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri). În timpul controlului nu au fost efectuate plăți, iar părțile au convenit rezilierea contractului;
– utilizarea ineficientă de fonduri bănești estimate la suma de 20 mii lei, prin achiziția de bunuri (combinezoane de protecție) la prețuri supraevaluate față de prețurile practicate pe piața de profil (portal SEAP) la data achiziției (Societatea Națională a Apelor Minerale SA);
– achiziția de utilaje pentru confecționare măști chirurgicale tip 3PLY și N95 și materiale aferente, nefiind urmate și aplicate toate etapele de derulare a procedurilor ce vizează achizițiile publice. Acest fapt a fost generat în mare parte de necesitatea achiziției într-un timp cât mai scurt. La data finalizării controlului, utilajele sunt în faza de testare și instalare, producând până la 30.06.2020 un număr de 1.424.711 buc. măști (aflate pe stoc) (CN ROMARM SA).

Demersurile întreprinse la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) pentru asigurarea materialelor și echipamentelor necesare spitalelor din rețeaua sanitară proprie, pentru prevenirea și combaterea pandemiei COVID-19, nu au fost realizate în totalitate cu respectarea principiilor economicității, eficacității și eficienței, întrucât:
– entitatea nu s-a asigurat că valoarea estimată a contractului care urma să fie atribuit s-a realizat având la bază informații realiste, respectiv informații obținute din analiza și cercetarea pieței pentru produse similare, date istorice existente la nivelul spitalelor și date disponibile ca urmare a schimbului de informații cu alte autorități contractante etc;
– în cazul unor contracte de achiziții publice nu au fost urmărite și aplicate clauzele contractuale referitoare la calcularea penalităților și a daunelor-interese în cuantum de 96 mii lei datorate Ministerului pentru livrarea cu întârziere/nelivrarea echipamentelor contractate și de asemenea, nu au fost respectate prevederile legale cu privire la recuperarea unor avansuri în cuantum de 10.032,5 mii lei, nejustificate prin bunuri livrate, conform prevederilor contractuale;
– unele dintre echipamentele și materialele contractate au fost livrate parțial, în timp ce altele nu au fost livrate deloc. De asemenea, din verificările efectuate asupra unor echipamente achiziționate de MTIC în mod centralizat pentru unitățile sanitare subordonate, rezultă că unele dintre acestea nu au fost puse încă în funcțiune, întrucât necesită cheltuieli suplimentare de investiții.

În domeniul Apărare, Centrul Farmaceutic Zonal (CFZ București) a fost desemnat ca autoritate contractantă pentru achiziția publică centralizată de echipamente medicale, produse farmaceutice și servicii de mentenanță a echipamentelor medicale în folosul structurilor Ministerului Apărării Naționale. Referitor la modul de gestionare a resurselor publice pe perioada stării de urgență la Centrul Farmaceutic Zonal au fost constatate următoarele:
– derularea deficitară a contractului de furnizare privind „Capabilități medicale pentru izolare și tratament” (Spital medical modular mobil de izolare și tratament SMMIT), prin nerespectarea termenului de livrare asumat de furnizor. Nu au fost calculate și evidențiate penalități în sumă de 16.431 mii lei datorate Centrului de către CN UNIFARM SA și, totodată, nu a fost realizată recepția finală și nici operaționalizarea echipamentelor achiziționate. Deși oferta financiară a ofertantului CN UNIFARM SA nu a fost cea mai avantajoasă, condiția livrării cât mai urgente în interiorul termenului de până la 14.04.2020 a făcut ca ofertele celorlalți doi participanți să fie declarate neconforme;
– derularea deficitară a contractului de furnizare „Stație de lucru mobilă de anestezie cu ventilator medical pentru dotarea SMMIT, în vederea asigurării funcțiilor vitale ale pacienților confirmați cu COVID-19”, a cărui valoare a fost de 800.000 lei, exclusiv TVA, cu consecința neoperaționalizării acestora. Deși achiziția s-a fundamentat în contextul necesității urgente, ulterior derulării procedurii achiziției, la nivelul CFZ București și al Direcției medicale nu au fost dispuse și întreprinse toate măsurile necesare pentru punerea în funcțiune și realizarea recepției finale a echipamentelor. Această culpă este deopotrivă și a furnizorului CN UNIFARM
SA care nu a urmărit și nu a realizat până la data controlului Curții de Conturi punerea în funcțiune a echipamentelor;
– efectuarea unor achiziții (prin cumpărare directă) având ca obiect combinezoane de protecție, în condițiile în care în bugetul entității nu fuseseră prevăzute sume în acest sens la momentul inițierii acestora. Această situație a fost generată de necesitatea urgentă de furnizare de combinezoane de protecție în cadrul MApN. Astfel, în mod atipic, CFZ București a recepționat combinezoanele anterior derulării achizițiilor.