Epidemia de COVID 19 provocată de virusul SARS-CoV 2 are câteva caracteristici specifice, care au fost observate și consemnate pe parcursul primelor luni de evoluție:

Au lăsat primarii cu ochii în soare! REVOLTĂ pe tema vaccinării

– virusul nu a mai afectat organismul uman anterior;
– transmiterea este aerogenă;
– rata de contagiozitate este cuprinsă între 2.5-3, în absența măsurilor de control;
– perioada de incubație este între 2 – 14 zile;
– nu a fost dezvoltat un antiviral eficient pentru infecție;
– nu există tratament specific bolii pe care acest virus o provoacă.

Virusul SARS-CoV-2 poate fi transmis cu ușurință de la persoană la persoană. Riscul de infecție depinde foarte mult de răspândirea regională, condițiile de viață si muncă și, de asemenea, de comportamentul individual (respectarea măsurilor de distanțare fizică, de igienă si protecția prin purtarea măștii), se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 ianuarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID – 19

Liviu Dragnea NU mai iese din închisoare. Ce au decis judecătorii: E inadmisibil așa ceva

Interacțiunea în situații de risc (cum ar fi contactul apropiat pe o perioadă îndelungată) joacă un rol special. În spatii închise acest lucru crește semnificativ riscul de transmisie, chiar dacă este menținută o distanță mai mare de 1,5 m. Dacă nu este menținută o distanța minimă de 1,5 m fără acoperirea gurii și nasului, de exemplu atunci când grupuri de oameni stau la o masă sau în adunări mari, există și o creștere a riscului transmiterii în spații deschise.

În acest context măsurile care și-au dovedit eficiența și eficacitatea la nivel mondial sunt cele non-medicale: portul măștii, măsuri de curățenie și dezinfecție, igiena riguroasă a mâinilor, igiena tusei și strănutului, menținerea distanței fizice între indivizi și izolarea persoanelor infectate.

Numărul de cazuri continuă să crească atât la nivel european cat si național. La nivel național, numărul de cazuri confirmate a urmat o tendința de scădere intre sfârșitul lunii aprilie si sfârșitul lunii mai, o creștere accelerată în lunile de vară, urmată de o perioada de platou. În perioada 20 noiembrie – 29 decembrie tendința a fost descrescătoare, dar în ultimele 6 zile (01.01 – 06.01.2021) se înregistrează din nou, o creștere a mediei zilnice a numărului de cazuri confirmate.

La nivel global, până la 06.01.2021 au fost înregistrate 86.332.536 cazuri confirmate de infecție cu virusul SARS-CoV-2 și 1.867.381 decese.

La nivel european, țările cu rata de incidență mai ridicată decât România sunt: Liechtenstein, Lituania, Slovenia, Olanda, Serbia, Cehia, Muntenegru, Suedia, Danemarca, Georgia, Elveția, Luxemburg, Marea Britanie, Croația, Slovacia, Estonia, Letonia, Portugalia, Macedonia de Nord, Germania, Republica Moldova, Austria, Italia, Ungaria, Polonia și Andorra.

Statele Membre ale Uniunii Europene au introdus treptat măsuri de restricție, inclusiv măsuri privind libera circulație. Virusul se manifestă atât în statele de la granițele României, cât și în statele europene, unde diaspora înregistrează un număr foarte ridicat de cetățeni. Mai mult, statele cu cei mai mulți cetățeni români sunt printre cele mai afectate din Europa, precum Italia, Franța, Germania și Marea Britanie.

În acest context, conform datelor raportate de European Centre of Disease Prevention and Control (EDCD), România se situează la acest moment, la un nivel mediu de răspândire a virusului cu o ușoară creștere progresivă în ultimele 6 zile, fapt care impune continuarea adoptării unor măsuri optime necesare prevenirii unei noi creșteri accelerate, și nu în ultimul rând stabilizarea ratei de răspândire urmată de o scădere continuă.

În România, până la data de 06.01.2021 au fost înregistrate 654.007 cazuri de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 586.764 persoane vindecate și 16.299 persoane decedate, comparativ cu data de 06.12.2020, dată la care erau înregistrate 513.576 cazuri
de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, din care 405.612 persoane vindecate și 12.320 persoane decedate.

În perioada 06.12.2020-06.01.2021, media zilnică a persoanelor confirmate pozitiv
cu virusul SARS-CoV-2 a fost de 4.552 persoane.

Evoluția numărului de cazuri confirmate indică o scădere în primele 3 săptămâni, de la o medie de 5.999 cazuri noi pe zi în perioada 06.12 – 13.12.2020, la o medie de 3.660 cazuri noi pe zi în perioada 22.12 – 29.12.2020. Această scădere este urmată de un trend crescător în ultimele zile din perioada de referință.

Din evoluția cazurilor confirmate comparativ cu numărul de persoane vindecate, conform graficului de mai sus, se observă că până la data de 04 ianuarie 2021 numărul
zilnic al persoanelor vindecate este mai mare decât numărul cazurilor noi confirmate,
urmând ca din data de 04 ianuarie numărul zilnic al persoanelor vindecate să fie mai mic decât numărul cazurilor noi confirmate, rezultând creșterea cazurilor active. Astfel urmărind graficul de mai sus putem concluziona că în următoarea perioadă numărul cazurilor noi pozitive urmează un trend ascendent.

Începând din luna septembrie, evoluția cazurilor noi confirmate a urmat o rata de reproducere supraunitară (R0 1.05-1.2), acest curs de evoluție a situației fiind susținut pe toata perioada 1 septembrie – 1 noiembrie, in perioada 1 noiembrie – 24 decembrie rata de reproducere s-a situat in jurul valorii de 1 (R0 0.95 – 1), iar ulterior a reluat trendul supraunitar (R0 1-1.1).

În lunile noiembrie și începutul lunii decembrie media numărului de cazuri pe 7 zile (perioada 09.11 – 09.12.2020) a înregistrat un trend ușor descendent, de la valoarea de 8041 în data de 09.11.2020 la valoarea de 6784 în data de 09.12.2020, menținându-se în continuare un nivel ridicat al cazurilor active.

Această evoluție a condus la depășirea capacității de spitalizare în secțiile de ATI din unele județe, ajungând la un nivel maxim în data de 11.12.2020, respectiv 1299 de pacienți internați pe secțiile ATI.

Totalul cazurilor active (suma cazurilor confirmate în ultimele 14 zile + persoanele internate la data raportării cu mai mult de 14 zile de la data internării) la data de 06.01.2021, este de 50.944 persoane, cu o creștere de 1391 cazuri active față de 03.01.2021.

În perioada 06.12.2020-06.01.2021 au fost externați la cerere 8.227 pacienți confirmați (în medie 257/zi), ajungând în data de 06.01.2021 la valoarea de 46.474 persoane externate.

Conform datelor statistice înregistrate pe perioada stării de alertă, manifestarea epidemiei are efecte pe întreg teritoriul României având și caracter intracomunitar în multe județe ale țării. De asemenea, în perioada 06 decembrie 2020 – 06 ianuarie 2021, 43,19% din totalul cazurilor s-au înregistrat in București, Ilfov, Constanța, Cluj și Timiș. De la debutul pandemiei, distribuția la nivel județean a persoanelor confirmate pozitiv este următoarea:

În perioada 05.12.2020-05.01.2021, situația apelurilor 112 din țară pe problematica ”coronavirus” a evoluat de la o medie lunară de 3309 apeluri pana la 4429, observânduse un trend crescător în ultimele zile.

Intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de evoluție, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de
normalitate

În România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul județelor și al municipiului București. Principalele zone cu răspândire intracomunitară sunt în Municipiul București (16,61% din totalul cazurilor active) și județele Timiș (5,26% din totalul cazurilor active), Cluj (4,89% din totalul cazurilor active), Iași (4,86% din totalul cazurilor active), Ilfov (4,80% din totalul cazurilor active) și Constanța (4,44% din totalul cazurilor active).

În prezent, coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori arată că 599 de localități (din care 59 municipii și 56 orașe) înregistrează o valoare între 1,5-3 cazuri la 1.000 de locuitori și 181 localități (din care 13 municipii și 17 orașe) au o incidență cumulată de peste 3 cazuri la mia de locuitori.

În acest context sunt necesare măsuri non-farmaceutice pentru prevenirea răspândirii infecțiilor și evitarea atingerii unui nivel necontrolat al acestora, cu impact direct asupra
mortalității înregistrate și a unui aflux de pacienți peste capacitatea sistemului sanitar din
regiune.

Totodată, în data de 06.01.2021, în 3 județe și municipiul București se înregistrează o incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile de peste 3 cazuri la mia de locuitori, în 15 județe se înregistrează o incidență între 1,5 și 3 cazuri la mia de locuitori, iar în 23 județe se înregistrează o incidență mai mică de 1,5 cazuri la mia de locuitori.

La nivel național sunt 13 municipii (Curtea de Argeș, Brașov, București, Cluj Napoca, Reșița,  Constanța, Mangalia, Slobozia, Urziceni, Baia Mare, Alexandria, Timișoara și Bârlad) cu o incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mare de 3 cazuri la mia de locuitori și 11 comune cu o incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mare de 6 cazuri la mia de locuitori.

Pentru a asigura continuitatea marii majorități a activităților si desfășurarea lor în relativă siguranță, membrii comunităților trebuie să își ajusteze individual nivelul de mobilitate, interacțiune cat și  aderenta la măsurile de
protecție individuală.
Interdependenta acestora este
prezentată in matricea de risc.
Un comportament individual
prudent este recomandat în
județele cu o incidență
cumulată de sub 50
cazuri/100.000 de locuitori,
este necesar în județele cu incidență ce depășește 50 cazuri/ 100.000 locuitori si absolut necesar in județele cu incidență de peste 100 de cazuri/100.000 de locuitori precum și în județele cu vulnerabilitate ridicată. Aceste ajustări individuale sunt esențiale pentru reducerea transmisiei in cadrul comunității, precum si pentru reducerea presiunii pe sistemul de sănătate publică.

În absența menținerii unor măsuri de restricție, este foarte probabilă continuarea trendului ascendent al numărului de cazuri noi.

Pe teritoriul României, la data de 06 ianuarie 2021 în carantină instituționalizată sunt 47 persoane, în carantină la domiciliu sunt 40.762 pentru care se efectuează verificări medicale de specialitate. În ceea ce privește persoanele izolate aflate sub monitorizare medicală, în data de 06.01.2021, în izolare la domiciliu sunt 26.241 persoane, iar alte 8.711 de persoane sunt izolate în unități medicale și locații alternative.

În perioada suspusă analizei, transmiterea comunitară a continuat, concluzionând că este necesară păstrarea sau chiar întărirea nivelului de conformare la măsurile de protecție sanitară de către toate categoriile de populație și restrângerea la minimum a cazurilor persoanelor care neglijează aceste măsuri.

Insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns

În prezent, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1448 paturi dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie intensivă, iar numărul de persoane aflate în stare critică (1070) reprezintă aproximativ 73,89% din totalul capacității de tratament în aceste secții și, de asemenea, aproximativ 2,10% din totalul cazurilor active (în precedenta analiză acest procent se situa la aproximativ 1,36%).

În acest moment, capacitatea sistemului sanitar la nivel național depășește 70%, iar la nivel regional și local, punctual în anumite județe, s-a atins capacitatea maximă (ex. municipiul București și județele Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinți, Olt, Sălaj, Teleorman), existând intervale în care aceasta este chiar depășită, fiind necesar transferul pacienților între unitățile spitalicești ale altor județe.

În ceea ce privește capacitatea de spitalizare pentru pacienți infectați COVID-19 cu forme asimptomatice, ușoare sau medii, la momentul analizei prezente sunt disponibile 9.405 (54,73%) locuri din totalul de 17.182 paturi pe alte secții, cu excepția ATI. (conform datelor disponibile in aplicația Alerte.Ms)

În vederea asigurării capacității de răspuns medical la efectele pandemiei cu SARSCoV-2, una dintre măsurile foarte utile puse în aplicare pe durata stării de urgență / alertă a fost reprezentată de detașarea personalului medico-sanitar în unitățile cu nevoi stringente în asigurarea asistenței specializate. Astfel, în ultima perioadă, pentru compensarea deficitului de personal la nivelul unităților sanitare care îngrijesc bolnavi cu COVID-19 au fost detașați, cu dificultate, un număr insuficient de medici, asistenți medicali și/sau personal auxiliar.

Necesitatea detașărilor personalului medico-sanitar se justifică în continuare entru acoperirea nevoilor de îngrijiri specializate necesare pacienților diagnosticați COVID-19, în contextul în care 10.043 cadre medicale au fost infectate de la debutul pandemiei, respectiv suprasolicitarea personalului.

În acest context, numărul de cazuri confirmate zilnic precum și greutățile întâmpinate în procesul de detașare a personalului medical către unitățile spitalicești cu deficit, a generat un dezechilibru care se reflectă în asigurarea capacității operaționale a sistemului sanitar, existând riscul agravării acestuia.

Densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc

În ceea ce privește numărul localităților cu cel puțin un caz nou depistat în ultimele 14 zile, acesta a scăzut de la 2.919, în data de 06.12.2020, la 2.552 în data de 06.01.2021 (- 12,57%).
Totodată, conform datelor din ultimele 14 zile, 232 localități depășesc rata de 3‰ și 628
localități au rata între 1,5 – 3‰.

Distribuția neuniformă a focarelor de infecție, creșterea numărului și dificultatea izolării acestora din cauza nerespectării măsurilor de protecție individuală, justifică reluarea și reinstituirea unor măsuri restrictive de prevenire și combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2 și continuarea monitorizării, respectiv a dimensionării acțiunilor de răspuns prin implicarea activă a tuturor autorităților statului cu atribuții directe sau care asigură funcții de sprijin.

Existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc

Dezvoltarea infrastructurii, în vederea răspunsului medical eficient la pacienții infectați COVID-19, prin capacitatea de internare a pacienților, capacitatea testării PCR-RT pentru SARS-CoV-2 precum și prin capacitatea de impunere a măsurii de carantină pentru cazurile potențial sunt elemente importante în gestionarea pandemiei de COVID-19. Capacitatea de testare în România a crescut constant de la debutul pandemiei, ajungând la un total de 4.902.726 teste efectuate până la data analizei, cu un maxim de 38.863 teste efectuate în data de 11.11.2020.

În intervalul 06.12.2020 – 06.01.2021 rata medie de pozitivitate a probelor s-a menținut relativ constantă înregistrând o valoare de 25,15%. În reprezentarea grafică de mai jos se observă valori crescute în prima zi lucrătoare din săptămână, deoarece în zilele de weekend sau în zilele de sărbători legale, laboratoarele efectuează un număr mai mic de teste.

Evoluția ratei medii de pozitivitate a probelor este în concordanță cu evoluția mediei cazurilor confirmate. Pentru extinderea capacității de spitalizare a pacienților confirmați COVID – 19,
internați în ATI, a fost necesară operaționalizarea a 5 unități mobile de terapie intensivă cu o capacitate de tratare de 12 pacienți pentru fiecare, în județele Prahova, Argeș, Timiș, Botoșani și București.

Interpretarea factorilor de risc privind apariția unei noi tulpini a virusului SARS-COV-2 în Marea Britanie

În Marea Britanie a fost detectată circulația unei noi tulpini de virus SarsCov2 ce a suferit numeroase mutații SARS-COV-2 VUI 202012/01 (Variant Under Investigation, year2020, month 12, variant 01). Au fost înregistrate valori de până la 3 ori mai mari pentru evoluțiile zilnice ale cazurilor noi confirmate de la aproximativ 20.000 ajungând la valori de peste 55.000 în perioada
01-06.01.2021.

Din perspectivă socio-demografică, comunitatea românească este răspândită pe întreg teritoriul Regatului Unit, cu concentrări mai mari în regiunea Londrei, în zonele urbane Birmingham, Manchester, Liverpool, Edinburgh, Glasgow, Leeds și Belfast.

Țări precum Austria, Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Italia, Belgia, Portugalia, Suedia, Spania, Ungaria, Polonia, Finlanda și Olanda au suspendat sau restricționat legăturile de transport cu Marea Britanie, iar autoritățile bulgare au impus carantina obligatorie de 10 zile, pentru toate categoriile de persoane, inclusiv cetățeni bulgari, care călătoresc din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, acestea fiind măsuri adoptate ca urmare a descoperirii contaminării cu noua tulpină de COVID-19 identificată în UK. Multe din țările menționate mai sus au introdus ca și România, obligativitatea prezentării unui test negativ (rapid antigen sau RT-PCR) la intrarea pe teritoriu, fapt ce arată necesitatea adoptării unor măsuri ferme care să nu permită intrarea noii tulpini pe teritoriu național.

Din punct de vedere statistic, în perioada sărbătorilor de iarnă s-a manifestat o mobilitate ridicată a populației dinspre Marea Britanie, respectiv o mobilitate ridicată a populației în
afara localităților de domiciliu. Conform studiilor preliminare această tulpină prezintă o transmisibilitate mai ridicată pană la 70% față de tulpinile anterioare. Astfel acești factori pot determina o intensificarea a transmiterii intracomunitară, fapt ce întărește necesitatea adoptării în continuare a unor măsuri care sa permită o gestionare eficientă a efectelor pandemiei pe teritoriul național.

Concluzie

Având în vedere analiza factorilor de risc prezentată mai sus, s-a concluzionat că progresele înregistrate inițial în controlul efectelor pandemiei, trebuie să fie menținute, pentru a preveni un impact negativ major asupra sistemului sanitar, respectiv pentru a evita înscrierea României pe o curbă ascendentă similară altor state europene printr-o serie de măsuri integrate la nivel național.