Fermierii au reuşit în trei din ultimii patru ani să aibă o recoltă de porumb peste 11 mil. tone, rezultat ce a consolidat postarea României pe a doua poziţie în Uniunea Europeană şi a permis economiei locale să îşi facă loc în spatele Rusiei şi Canadei pentru a ocupa a douăsprezecea poziţie în topul celor mai mari producători din economia mondială.
„Eu nu am mai văzut niciodată atât de mult porumb şi am rămas uimit de lanurile pe care le-am văzut anul acesta“, spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, o afacere de 100 mil. euro/an din producţia şi comerţul de materii prime agricole.
Producătorii urmează să strângă 11,5 milioane de tone de porumb în această toamnă, o cantitate similară cu cea de anul trecut după ce productivitatea a fost susţinută de vara ploioasă şi fără temperaturi extreme, în valoare totală de 1,5 mld. euro. Condiţii meteo favorabile au avut şi concurenţii europeni astfel că Franţa va strânge la rândul ei o recoltă record susţinută de productivitatea medie la hectar, dublă faţă de cea românească. Diferenţa dintre producţia românească şi cea franţuzească este dată doar de productivitate. Fermierii români strâng în medie 4,4 tone/hectar de pe 2,6 mil. hectare, iar francezii recoltează 9,5 tone/hectar de pe 1,7 mil. hectare. Cu o productivitate egală cu cea din Franţa, în economia locală s-ar strânge 25 milioane de tone de porumb, ca în Argentina sau Ucraina.
Datorită vremii bune, atât UE, cât şi SUA se pregătesc de producţii record. Piaţa a reacţionat în consecinţă astfel că preţul a coborât la cel mai jos nivel din ultimii patru ani.
În două săptămâni, între 27 august şi 10 septembrie, cotaţia porumbului a coborât cu 28%, la 115 euro/ tonă pe piaţa fizică din România, iar contractul futures cu livrare în noiembrie de pe bursa de la Paris a ajuns să se tranzacţioneze la 138,5 euro/ tonă, cu 10% sub nivelul de la sfârşitul lunii august.
