De asemenea, procurorii DNA solicită instanței ca hotărârea de guvern privind insula Belina, precum și contractele subsecvente să fie desființate.
„În ceea ce priveşte HG 943/2013, (…) solicităm restabilirea situaţiei anterioare prin desfiinţarea totală a acestui înscris, dar şi a contractelor de închiriere subsecvente nr. 1, 2 şi 3 din 16.01.2014, încheiate ca urmare a prevederii art. 5 din HG 943/2013: judeţul Teleorman, prin Consiliul Judeţean Teleorman, se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’ „, se arată în rechizitoriu.
„Inculpatele (…) nu au respectat cele dispuse de premierul României (…): ‘Aprobat. Trebuie să includă toate observaţiile’ şi prin eludarea observaţiei: ‘ca Ministerul Justiţiei să se pronunţe asupra legalităţii transmiterii bunurilor imobile prin HG şi nu printr-un act normativ de acelaşi nivel cu cel prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act cu putere de lege’, au contribuit la adoptarea HG 943/2013, deşi transferul imobilelor nu trebuia să se efectueze printr-un HG, aşa cum arată art. 860 C Civ.: ‘Bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului (…) potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice'”, se precizează în rechizitoriu.
Conform aceleiaşi surse, cele două inculpate au ignorat şi observaţiile primite de la Ministerul Justiţiei (MJ) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care, de altfel, au avizat negativ actul normativ.
„Faţă de modul cum s-au derulat lucrurile, rezultă că inculpata Sevil Shhaideh şi inculpata Ionela Stoian au insistat ca forma de proiect de HG finală să fie cât mai aproape de a servi, sub aparenţa legalităţii, interesele viitorilor beneficiari ai folosinţei imobilelor Braţul Pavel şi Insula Belina, încât, în ciuda observaţiilor pertinente ale MFP şi MJ, intenţia acestora într-un final s-a materializat, servind scopului propus. (…) Astfel, cu privire la forma actului normativ, observaţiile ministerelor au vizat în principal două aspecte: schimbarea administratorului ANAR nu poate fi făcută decât printr-un act normativ de acelaşi nivel cu Legea 107/1996 prin care s-a stabilit administratorul, respectiv act normativ cu putere de lege; cele două bunuri imobile sunt bazine hidrografice, fapt ce rezultă şi din codul de clasificaţie, astfel încât regimul juridic al proprietăţii bunurilor în cauză este reglementat în mod expres prin Constituţia României şi Legea 213/1998, acestea făcând astfel obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii consideră că în acest caz a fost vorba şi de o derogare de la prevederile Codului civil, conform cărora transferul dreptului de proprietate nu se putea face prin hotărâre de guvern.
