Steagul nici nu are o istorie îndelungată, el fiind creat în 1990 și are evident o altă semnificație decât cea asociată unui oraș, sau regiuni. „Dacă noi ar trebui să acceptăm aceste simboluri în cadrul însemnelor de stat, de ce maghiarii s-ar opune ca pe steagullor să fie adăugat capul de bour sau vulturul Brâncovenesc”, spune ministrul de externe. „Există o lege care reglementează ce simboluri pot fi arborate în instuțiiile statul, lege ce trebuie respectată de către toți cetățenii României”, a adăugat Corlățean.
În viziunea Guvernului, autonomia locală nu corespunde cu ideea autonomiei pe criterii etnice,”crearea unei insule etnice, care ar fi contraproductivă chiar și pentru populația maghiară”, a subliniat ministrul român de extyerne în cadrul aceleiași emisiuni de la Money TV.
El a reiterat că şi în toamnă, cu ocazia vizitei sale la Budapesta, a cerut Guvernului ungar să stopeze interferenţele care să stârnească spiritele în campania electorală din România, însă „acum, se pare că este sezonul de primăvară, se intră şi în precampania electorală în Ungaria şi iată că apar astfel de chestiuni”.
Corlăţean a mai spus că atitudinile inacceptabile ale Budapestei sunt notate şi condamnate şi la Bruxelles şi în marile capitale Paris şi Berlin, unde este apreciată poziţia României în relaţia de parteneriat strategic cu Ungaria.
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, miercuri, într-o intervenţie televizată, că asumă integral afirmaţiile secretarului de stat în MAE ungar Nemeth Zsolt privind steagul secuiesc, el exprimând şi ideea că ar susţine modificarea art. 1 din Constituţiei României şi autonomia.
El a afirmat, la România TV, că arborarea steagului secuiesc în instituţiile publice româneşti este un drept „natural” al secuilor din judeţele Covasna şi Harghita. Întrebat de ce se simte minoritatea maghiară agresată în România, Fuzes a răspuns că aceasta nu poate să se simtă acasă dacă nu îşi poate folosi simbolurile şi că „drepturile i-au fost încălcate”.