În acea zi, tecucenii au putut observa și fotografia niște nori de furtună care, din perspectiva privitorilor, au format un arc pe cer. Este vorba despre norii de tip Cumulonimbus Arcus (shelf cloud), un fenomen meteorologic care „nu are o frecvență cunoscută de apariție, fiind un fenomen meteorologic relativ rar, dar cât se poate de posibil pentru regiunea noastră în perioada caldă din an”, spune Lucian Sfîcă, lector doctor în cadrul Facultății de Geografie și Geologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.
Acesta a explicat, pentru Money.ro, care este mecanismul care duce la apariția acestor nori deosebiți. Potrivit lectorului universitar, „într-un nor de furtună, de tip Cumulonimbus, există două componente: una ascendentă, caldă, care urcă de la suprafața solului în masa norului, și alta descendentă, rece, care coboară din nor la suprafața pământului. La început, când se formează norul, există doar componenta ascendentă. Pe măsură ce norul se dezvoltă, apare și componenta descendentă, ambele componente fiind puternice în această etapă”.
Norul anexă de tip arcus se formează atunci când componenta descendentă atinge suprafața terestră și obligă aerul cald să urce, norul de tip arcus formându-se la baza norului Cumulonibus prin ,,amestecul” celor doi curenți de aer, spune Lucian Sfîcă. Conform acestuia, deși acest nor este văzut ca un arc, în realitate „are o dispunere aproximativ rectilinie”, acest lucru putând fi observat în condițiile în care norul ar fi privit de sus.
Perspectiva vizuală a privitorului îl face observabil sub forma unui arc. Practic, orice furtună de intensitate moderată sau mare este însoțită de acest tip de nor, însă doar rareori norul Cumulonimbus Arcus este foarte bine dezvoltat. De exemplu, un alt nor la fel de spectaculos a fost văzut și fotografiat anul trecut în Timișoara. „Este un fenomen obișnuit în astfel de condiții de vreme, chiar dacă poate fi observat relativ rar în forme spectaculoase, deoarece trebuie să te afli în poziția favorabilă pentru a-l vedea”, afirmă lectorul de la Facultatea de Geografie și Geologie.
În ceea ce privește frecvența acestor fenomene meteorologice, Lucian Sfîcă susține că, pe de o parte, se poate vorbi de o tendință de creștere a frecvenței acestui tip de fenomene în logica schimbărilor climatice actuale, iar, pe de altă parte, mai multe persoane dispun acum de tehnologia necesară pentru a le fotografia și a le răspândi pe internet, comparativ cu posibilitățile tehnice de acum câteva decenii.
Mai multe informații despre acest fenomen meteorologic puteți găsi pe pagina de Facebook Meteo Moldova.