Deficitul bugetar a ajuns la 54,8 miliarde lei (adică 5,2% din PIB) după primele opt luni, conform execuției bugetare prezentată de Ministerul de Finanțe. Instituția condusă de Florin Cîțu susține că mai mult de jumătate din acest deficit ca fiind cauzat de efectele crizei COVID-19. Sumele lăsate în economie prin investiţii, facilităţi fiscale şi cheltuieli excepţionale în primele opt luni sunt de 31,2 miliarde de lei (3% din PIB). Presiunea se menţine foarte ridicată la nivelul cheltuielilor bugetare rigide. Astfel, cheltuielile cu salariile plus asistenţa socială raportate la venituri fiscale plus contribuţiile de asigurări sociale au ajuns la 96,4% după primele opt luni, de la 81% la finalul lui 2019. Anii următori ar putea aduce o trecere graduală spre politici fiscale mai prudente, inclusiv cu o creştere a veniturilor bugetare. 

Deprecierea leului s-a oprit pentru moment, cursul comunicat ieri de BNR fiind 4,8705, marginal sub cotaţiile de joi şi vineri. Volumul tranzacţiilor valutare a fost destul de ridicat. Pe alte pieţe din regiune s-au observat tendinţe de depreciere a zlotului polonez, forintului maghiar şi coroanei ceheşti la începutul acestei săptămâni. Întărirea dolarului şi creşterea cazurilor de coronavirus au imprimat un declin al monedelor din Europa Centrală şi de Est în ultimele zile. Pentru finalul acestui an estimăm un curs de schimb al leului în raport cu euro de 4,90.

sMinisterul Finanţelor Publice a emis ieri obligaţiuni cu scadenţa în noiembrie 2024 în valoare de 621,3 milioane lei, uşor peste nivelul planificat în prospectul de emisiune de 600 milioane lei, la un randament mediu de 3,20%. Cererea investitorilor a fost ridicată şi s-a situat la 1,18 miliarde lei. Luna septembrie s-a încheiat cu un volum al emisiunilor în lei de 6,1 miliarde lei, ceea ce duce totalul împrumuturilor în lei, euro şi dolari de pe piaţa internă şi externă de anul acesta la aproximativ 105 miliarde lei. Necesarul de finanţare de acoperit în ultimul trimestru este unul consistent, în jur de 28 miliarde lei, ceea ce se va face fie prin creşterea emisiunilor de obligaţiuni de pe pieţe, fie prin reducerea rezervei de lichiditate de care dispune Ministerul Finanţelor Publice. Pe termen mediu, costul şi disponibilitatea împrumuturilor alături de evaluările agenţiilor de rating sunt constrângeri care ar putea determina un proces treptat de consolidare fiscală.