România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea europeană. Cu toate acestea, coaliția nu va majora sau introduce noi impozite și taxe, se arată în programul de guvernare al Cabinetului Cîțu. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient,
mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.

Peste 500.000 de decese în această regiune! Locul unde coronavirusul a făcut ravagii

Se vor avea în vedere:
– Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne și externe la nivele
sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanței europene pentru asigurarea
rezilienței economiei la eventuale noi șocuri;
– Menținerea caracterului contraciclic al politicii fiscale și de venituri, reducerea riscurilor
fiscale și ancorarea de durată a așteptărilor inflaționiste la niveluri apropiate cu cele din
zona euro;
– Implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru
verificarea operativă și cu costuri reduse a conformării voluntare. Întărirea analizei de risc
a contribuabililor pentru inspecția fiscală;
– Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea
importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a
frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. Eficientizarea
controlului antifraudă în domeniul comerțului electronic;

Noua tulpină de COVID, LA UN PAS să intre în România. Autoritățile sunt în ALERTĂ

– Implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate
nivelurile administrației publice centrale și locale care să permită transparența deplină a
cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare,
prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității
serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor
publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse a fi finanțate și
susținerea performanței.
– Consolidarea schemelor de ajutor de stat și a stimulentelor pentru domeniile prioritare,
afectate negativ de migrația forței de muncă cu o calificare superioară, prin susținerea
parcurilor tehnologice și industriale; stimularea înființării de parteneriate cercetareînvățământ și mediul de afaceri. Dezvoltarea de politici și mecanisme de finanțare pentru
implementarea parteneriatelor public-privat cu partajarea adecvată a costurilor, riscului și
recompenselor între guvern și sectorul privat în sectoarele cu o dinamică ridicată a creșterii
economice, dar deficitare în competențe disponibile pe piața forței de muncă;
– Sprijinirea financiară a activităților generatoare de externalizări pozitive (cercetarea –
dezvoltarea, eficiența energetică) și taxarea activităților care conduc la externalităţi
negative (activitățile poluante);
– Stimularea disciplinei financiare și reducerea vulnerabilităților sectorului real al
economiei și implicit a sistemului financiar prin încurajarea îndeplinirii nivelului minim de
capitalizare de către companii.
– Maximizarea randamentelor economice în companiile cu capital de stat prin asigurarea
unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între
funcțiile de reglementare și cele operaționale. Asigurarea neutralității competitive între
companiile de stat și sectorul privat, deschiderea concurenței în sectoarele dominate de
companii de stat. Implementarea generalizată a contractelor de performanță în instituțiile
publice și companiile de stat;
– Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București şi dezvoltarea
acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la
companii de stat), stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru
creșterea transparenței, accesului la finanțare și performanțelor guvernanței corporative,
simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație;
– Menținerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa
de Valori București, pentru îmbunătățirea transparenței şi guvernanței corporative a
băncilor de stat;
– Susținerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin
continuarea programelor de garanții guvernamentale în sectoarele economice prioritare.
– Reorganizarea trezoreriei: partea de operatiuni sa se transfere catre mediul privat, partea
de datorie publica si de statistici sa devina departament al MFP.
– Elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitați fiscale in vederea
reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe
echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector
al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea
si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcție de rezultatele înregistrate in urma pilotarii
la doi ani de la intrarea in vigoare in condițiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creștere
economică peste potential.
– Reducerea TVA pentru deseurile colectate selectiv.

Pe termen mediu și lung guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituție inovativă și
capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi și adaptate diferitelor categorii de contribuabili.

Reforma ANAF

Reforma ANAF și schimbarea paradigmei relației stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va
fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat
cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea
sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.

Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri
nerambursabile:
i) modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP, ii) obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF, iii) proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administrație și cetățeni, iv) modernizarea soluției de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanțare POCA, proiecte aflate în derulare), v) proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni.

De asemenea, vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat:
i) asigurarea funcționării și disponibilității sistemului informatic, ii) creșterea performanței
specialiștilor IT, iii) retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru
interfața cu cetățenii (pregătire documentație achiziție și estimări bugetare), iv) asigurarea
funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, ce înseamnă
operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2023, v) verificarea
TVA cu ajutorul informatizării documentelor interne utilizate de către inspecția fiscală.