„Va fi pus pe transparenţă decizională marţi. El a creat multe tensiuni în piaţă vis-a-vis de timpul mare de răspuns şi de sarcina de documente foarte împovărătoare. Noi l-am reformulat, am redus numărul de întrebări de la 20 la 17 şi am renunţat pe cât posibil la toate documentele la care se putea renunţa, iar informaţiile pe care le puteam lua de la alte instituţii ale statului nu le mai cerem. Este vorba de cazierul fiscal. În plus, înainte, formularul cerea să se aducă documente cu privire la toate firmele anterioare, care au intrat în insolvenţă sau ce datorii la stat au avut. Acum doar cerem o bifă, cei care aplică să spună ‘Da, am avut’ şi apoi noi căutăm să vedem despre ce este vorba. În plus, am setat o analiză a formularelor de acest tip pentru cei care sunt deja plătitori de TVA şi în cazul cărora, când îşi modificau sediul, administratorul trebuia să o ia de la zero cu toată procedura. Aceştia o să intre în analiza noastră, şi dacă din analiză rezultă că au risc mic, atunci nu mai depun formularul.

Astfel, dacă o firmă are cod de TVA, dar îşi schimbă administratorul sau sediul, trimite ANAF o notificare, intră în analiza de risc şi, dacă riscul care rezultă este mic, atunci primeşte o hârtie prin care este anunţată că are în continuare cod de TVA.

Deci publicăm formularul pentru dezbatere publică, să fie cunoscut înainte de a fi aplicat, deşi el este cunoscut mediului de afaceri, pentru că l-am dezbătut şi am făcut modificările împreună. Am avut întâlniri cu CDR, cu consultanţi, cu reprezentanţi ai companiilor, şi aceste modificări sunt făcute într-un regim de transparenţă”, a spus Doroş.

El a precizat că firmele care deja se află în procedura veche, în momentul în care intră în vigoare procedura nouă, vor fi judecate după noua procedură. Deci tot ce e în stoc, nu s-a analizat încă sau la care nu s-a primit răspuns, intră pe procedura nouă şi vor putea să primească codul de TVA pe procedura mai uşoară.