”Preţurile trebuie să scadă (…). Guvernul german va face totul pentru a le face să scadă”, atât pentru gospodării, cât şi pentru întreprinderi, a anunţat Olaf Scholz într-o conferinţă de presă, la Berlin, la finalul unor negocieri guvernamentale pe tema unui nou plan de susţinere a puterii de cumpărare.

Guvernul urmează să prezinte detaliile acestui nou dispozitiv, care se adaugă unor măsuri anterioare de susţinere, în sumă de aproximativ 100 de miliarde de euro.

Inflaţia în Germania a crescut cu 10,0% în decurs de un an, în septembrie – cel mai mare nivel pe care-l atinge din decembrie 1951 încoace.

”Ne aflăm într-un război al energiei pentru prosperitate şi libertate”, a declarat ministrul german al Finanţelor Christian Lindner.

Situaţia s-a agravat ”după sabotajul de către autori necunoscuţi” a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, în Marea Baltică, a adăugat el.

”Acest război al energiei are ca scop să distrugă o mare parte a ceea ce oamenii au construit personal de decenii, a ceea ce s-a construit de decenii în clasa de mijloc, artizanat şi industrie”, a denunţat ministrul.

”Nu putem accepta acest lucru şi ne vom apăra”, a avertizat el şi a prezentat aceste noi măsuri de ajutorare drept ”un răspuns clar dat lui Putin”.

O ”explozie” a preţurilor gazelor naturale şi electricităţii, după relansarea economică post-covid, şi mai ales de la invazia Ucrainei, a condus la o criză energetică fără precedent în ultimii 50 de ani, care nu cruţă nicio ţară.

Multe ţări au implementat dispozitive de susţinere a gospodăriilor şi întreprinderilor, iar unele, ca Franţa şi Spania, aplică o plafonare a preţurilor energiei.

Germania plăteşte preţul mare al dependenţei sale de gazele naturale ruseşti, care reprezentau 55% din importurile germane de gaze naturale înainte de Războiul rus din Ucraina.

Prima economie europeană este necesar să găsească, acum alte surse de aprovizionare pe o piaţă pe care preţurile au ”explodat”.