Chiar dacă au plătit cu peste 8% mai mult pentru produsele alimentare esenţiale, GFK susţine că românii nu şi-au redus consumul la anumite categorii precum produsele lactate, pastele făinoase sau cafeaua. Referitor la produsele non-alimentare de bază acestea au fost cumpărate mai rar, dar cantitatea la o singură cumpărare a fost mai mare cu circa 6,5%.
Specialiştii de la Gfk susţin că acest lucru se explică şi prin orientarea consumatorilor către ambalaje de dimensiuni mai mari şi mai economice. În Bucuresti, cererea de bunuri de larg consum se situează în continuare pe un trend ascendent, consumatorii cei mai sensibili la creşterea preţurilor fiind cei din Moldova. Supermarketurile de cartier, dar şi magazinele tradiţionale au fost cele mai afectate de criză. Consumatorii s-au orientat mai mult către alte formate ale comerţului modern şi au fost atraşi de ofertele speciale şi promoţiile atractive.
În grupul familiilor afectate de creşterea preţurilor se numara cele cu un venit mic sau mediu şi vârsta capului familiei cuprinsă între 40 şi de 49 ani. Cu toate acestea, specialiştii de la Gfk susţin că exista familii care consuma mai mult, chiar şi în acest context mai puţin propice. Ele sunt caracterizate prin venituri mari, iar capul familiei are studii universitare.
