”Între 2000 şi 2009, salariul minim din Grecia a crescut cu 60%, comparativ cu o creştere medie de 40% în zona euro. El este cu 50% peste salariul minim din Portugalia, cu aproape 20% mai mult ca în Spania şi de peste cinci ori mai mare decât în Bulgaria si România”, a declarat Thomsen cu prilejul invitării de către comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, reprezentantul Germaniei în consiliul director al Băncii Centrale Europene /BCE/, Jörg Asmussen, şi şeful misiunii FMI în Grecia, a unor parlamentari europeni, într-o încercare de a creşte legitimitatea democratică a ”troicii” pentru salvarea Greciei /Comisia Europeană, BCE, FMI/.
”Ce fel de comparaţie este aceasta, salariul minim în Bulgaria şi România este de 150 de euro pe lună”, a exclamat Chountis, acuzând troica de reducere a grecilor la condiţiile de muncă din Asia de Sud-Est.
Thomsen a subliniat că Grecia nu are de ales decât să reducă salariile, pentru a le face conforme cu productivitatea.
Grecia nu are un plan ‘B’ şi trebuie să pună cu orice preţ în aplicare programul de bailout. Acest mesaj a fost repetat de zeci de ori de reprezentanţii troicii în faţa parlamentarilor din Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi Comisia pentru ocuparea forţei de munca din Parlamentul European /PE/, aminteşte euinside.
‘Această întâlnire ar trebui să ajute la asigurarea unei trageri la răspundere şi transparenţe, care au lipsit adesea’, a declarat preşedintele ECON, Sharon Bowles (ALDE, Marea Britanie). Preşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă, Pervenche Bercs (grupul socialiştilor şi democraţilor, S&D, Franţa) a constatat că astfel de discuţii deschise au fost organizate şi înainte de finalizarea programului pentru Grecia.
Parlamentarii europeni au criticat adesea troica pentru acţiunile sale opace şi dure împotriva grecilor, notează publicaţia menţionată. Dar reprezentanţii acesteia au fost bine pregătiţi şi au respins în cuvintele lor de deschidere criticile venite în principal de la stânga, potrivit cărora programul de salvare este prea focalizat pe constrângerile bugetare, dar nu a făcut nimic pentru crearea de locuri de muncă, iar povara reformei nu a fost repartizată echitabil din punct de vedere social.
Cei trei oficiali au manifestat unanimitate şi intransigenţă în ceea ce priveşte programul şi au subliniat că au acţionat în numele celor care plătesc pentru salvarea Greciei.
”Nu este corect şi nici echitabil să se dea vina pentru problemele cu care se confruntă Grecia pe cei care au venit să ajute după ce prejudiciul a fost făcut’, a declarat Olli Rehn fără menajamente. ‘Nu am fi avut această audiere astăzi dacă politicile guvernelor succesive din Grecia nu ar fi dus la dezechilibre macroeconomice nesustenabile, pierderi ale competitivităţii şi deficite fiscale foarte mari’, de aproape 16%, a reamintit Rehn. El le-a explicat parlamentarilor că rolul troicii este acela de a asigura punerea în aplicare a programului, în numele celor care au acordat împrumuturi mari Greciei, chiar şi atunci când aceasta nu a îndeplinit obiectivele fiscale.