Guvernul nu explică pentru interesul cui nu vrea să acorde banii direct refugiaţilor şi preferă să îi dea celor care îi cazează. În multe cazuri, cazarea refugiaţilor a devenit o afacere foarte bună. Pentru cazarea a patru persoane din Ucraina într-un apartament, de exemplu, se poate trece de venituri de 8.000 de lei pe lună, bani ce nu se declară şi nu se impozitează, notează . În comparaţie, o chirie ar fi mult mai mică, iar banii ar trebui declaraţi la ANAF şi taxaţi.

Sumele pe care le primesc de la autorităţi persoanele care găzduiesc cetăţeni ucraineni, respectiv 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană şi 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare, reprezintă cheltuieli decontate şi nu un venit pentru care cei care îl încasează, astfel că nu datorează pentru aceste sume impozit şi contribuţii, a transmis, anul trecut, ANAF pentru Profit.ro. De asemenea, nu trebuie să depună nici Declaraţia Unică.

„Până în prezent, în scopul decontării din bugetele lnspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă/lnspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-llfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina a fost alocată suma de 750,07 milioane lei”, se arată într-un document.

Primele plăţi au fost făcute în aprilie anul trecut. Până la final de decembrie, conform datelor disponibile mai jos detaliat pe judeţe şi persoane fizice şi juridice, Guvernul plătise 591,97 milioane de lei pentru pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea ucrainenilor. Din această sumă, 519,37 milioane lei au ajuns la persoane fizice şi 72,6 milioane lei la firme.

În luna februarie, Guvernul a mai alocat 158 milioane lei pentru cei care cazează ucraineni.