Niciun an fără modificări legislative de substanță, cu impact major asupra licitațiilor destinate infrastructurii publice de transport După ce acum doi ani Ministerul Transporturilor a legalizat lucrări de sute de milioane de euro efectuate fără autorizație de construire, iar anul trecut același minister a decis că disputele dintre companiile de stat și constructori se vor judeca la instanțe judecătorești nespecializate din România și nu la instanțele arbitrale specializate din Franța, Ministerul Transporturilor a dat la finele anului trecut o circulară care încurcă din nou lucrurile.
Pe motiv că urmează să apară o Hotărâre de Guvern (HG) privind ”condițiile generale și specifice pentru anumite contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice”, Ministerul Transporturilor a emis în decembrie o circulară prin care cere stoparea procedurilor de licitație, dacă acestea nu au fost începute, sau modificarea documentațiilor acestor proceduri, dacă ofertele constructorilor nu au fost depuse. În luna octombrie Ministerul Dezvoltării ar fi propus noi forme ale condițiile generale de contract care au fost aprobate în decembrie de către Guvern. HG în cauză nu a fost însă publicată în Monitorul Oficial și deci nu este aplicabilă.
Ce conține circulara Ministerului? ”Vă solicităm…să nu mai lansați proceduri de licitație publică pe o documentație bazată pe prevederile Ordinului Ministrului Transporturilor 600 din 2017”. Dacă licitațiile au fost lansate dar nu au fost depuse oferte, Ministerul Transporturilor sfătuiește: ”vă recomandăm să analizați posibilitatea de a modifica documentația de achiziție în sensul includerii noilor condiții contractuale”.
Ordinul cu bucluc, anume 600 din 2017, de care acum același Minister al Transporturilor se dezice a fost adoptat anul trecut de către ministrul Răzvan Cuc și a reușit să scandalizeze întreaga piață a constructorilor. Asociația Antreprenorilor de Construcții (ARACO) a afirmat că acest ordin reprezintă un pericol la adresa dezvoltării infrastructurii din România şi a atragerii fondurilor europene. „Acest ordin încalcă principiile de guvenare a procesului de achiziţie publică, pentru că, în fond, conţine nişte clauze abuzive. În plus, este nefuncţional şi nelegal, pentru că încalcă acte normative cu forţă ierarhică superioară. Un ordin de ministru nu poate să schimbe o lege organică, care vine ca rang doi, după Constituţia României. Nu poate să schimbe o Hotărâre de Guvern sau o lege aprobată de Parlament. Din păcate suntem în această situaţie”, spuneau antreprenorii într-o scrisoare adresată chiar MT.
Una dintre prevederile controversate era, spre exemplu, aceea că disputele dintre companii de stat și constructori (așa zisele claimuri) nu se mai judecă la instanțele arbitrale specializate de la Paris, ci la București, în fața unor judecători care, de cele mai multe ori, nu au nici în clin nici în mânecă cu teoria și specificul contractelor pentru lucrări de construcții.
