Hidroelectrica a dat în judecată Fiscul. Compania a contestat decizia ANAF cu privire la impunerea sumei suplimentare de plată în instanță pe baza argumentului că modificările legislative nu ar trebui să aibă efect retroactiv. Este o dispută, în care compania Hidroelectrică și autoritățile fiscale au interpretări diferite ale aplicabilității noilor reglementări.
Societatea a argumentat, prin cererea de chemare în judecată, că modificările succesive ale actelor normative cu privire la metodologia de calcul a taxei pentru producătorii de energie electrică nu pot avea aplicabilitate decât pentru viitor, începând cu data publicării modificării actelor normative și nu retroactiv, așa cum au considerat autoritățile fiscale. Potrivit legislației privind supraimpozitarea din energie, cota de impunere a fost de 80% din diferența dintre prețul mediu net lunar de vânzare și pragul de 450 lei/MWh în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 august 2022, respectiv de 100% începând cu 1 septembrie 2022, scrie profit.ro.
Hidroelectrica a câștigat definitiv
Hidroelectrica a câștigat definitiv procesul prin care i se cerea plata unor redevențe suplimentare din trecut, proces deschis cu șase ani în urmă, iar compania a evitat astfel plata unei sume de 373 de milioane de lei. Conform raportului pe 2023 al companiei, recent publicat, în 2021, în primă instanță compania câștigase procesul, dar un an mai târziu, Minisaterul Energiei a formulat apel. În februarie 2024 însă, instanța a constatat că recursul Ministerului este nul, decizia fiind definitivă.
Solicitarea statului
Ministerul Energiei pretinde următoarele:
Obligarea Societății de a încheia un act adițional la contractul de concesiune, după cum urmează:
a) Ministerul Energiei, în calitate de concedent, să poată modifica unilateral redevența; și
b) redevența anuală să fie modificată la o suma egală cu amortizarea anuală a imobilizărilor corporale care fac obiectul redevenței, în conformitate cu contractul de concesiune.
Ministerul Energiei pretinde, de asemenea, suma de 373 milioane RON reprezentând redevențe suplimentare pentru perioada 2013 – 2018 calculate conform punctului 1b) de mai sus.
Procesul, intentat acum șase ani după un control al Curții de Conturi
Atunci când a fost înfiinţată, Hidroelectrica a primit în concesiune inclusiv unele bunuri care fac parte din domeniul public al statului, pe care compania le administrează şi pentru care trebuie să plătească redevenţe. Este vorba mai ales despre diguri. În 2014, Curtea de Conturi a făcut un control la Ministerul Energiei, iar una dintre concluzii a vizat în final solicitarea de creştere a acestei redevenţe pe care compania o plăteşte. Creșterea era chiar de 20 de ori, după cum am aflat atunci. Ministerul Energiei nu a contestat atunci raportul Curţii şi, ca atare, s-a îndreptat în instanţă împotriva Hidroelectrica. În final, a pierdut.
