AcasăEconomieCompaniiHidroelectrica, obligată să protejeze un pește fără importanță economică și un rac...

Hidroelectrica, obligată să protejeze un pește fără importanță economică și un rac pe care nu l-a văzut nimeni

Investiţia de la Bumbeşti se află într-o fază extrem de avansată, dar acolo avem de protejat un peşte care nu are niciun fel de importanţă economică, precum şi un rac care nu a fost niciodată găsit, a declarat, miercuri, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

“La Bumbeşti am reluat toate procedurile în conformitate cu legislaţia actuală. Ne aflăm într-o fază extrem de avansată. Am depus documentaţia de mai bine de două luni şi jumătate pentru a intra în ultimele etape de evaluarea pentru obţinerea acordului de mediu. Deocamdată, nu am primit niciun feedback de la autorităţi. În cazul de faţă avem o serie de sarcini date de autorităţile de mediu în ceea ce priveşte măsurile pe care trebuie să le implementăm pentru a fi în concordanţă cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se găseşte în toată Europa. Avem de protejat acest peşte care, tot din informaţii publice, nu reprezintă şi nu are niciun fel de importanţă economică, şi avem de protejat un rac care nu a fost niciodată găsit, dar ar fi condiţii să trăiască acolo. În astfel de situaţii derizorii ne găsim noi cu măsurile pe care ar trebui să le implementăm. Mai mult decât atât, avem obligaţia ca, timp de zece ani, să căutăm acel rac. Încă nu l-a găsit nimeni… La Răstoliţa, din 2017 de când am obţinut Hotărârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investiţii, am făcut toate demersurile, doar că similar cu situaţia de la Bumbeşti autorităţile ne cer din proprie iniţiativă revizuirea acordului de mediu, deşi noi avem autorizaţia de construire”, a subliniat Badea, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.

Acesta a adăugat că nu este normal ca, odată ce s-au primit avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, o companie să fie obligată să se oprească lucrările “şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile”.

“Cazul de la Bumbeşti, cel mai dramatic dintre toate, pentru că, din păcate, avem şi o hotărâre judecătorească dată în anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizaţia de construire, motivul fiind că schimbându-se legislaţia, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru că odată ce ai luat avize şi acorduri pentru orice obiectiv de investiţii mari, cu termen lung de punere în funcţiune, este normal ca în baza acestora să finalizezi investiţia şi să nu fii obligat pe parcursul lucrărilor să te opreşti şi să întrebi autorităţile dacă mai sunt sau nu valabile autorizaţiile sau dacă mai trebuie să facem ceva. În această situaţie ne aflăm cu multe dintre investiţii. Când s-a început investiţia la Bumbeşti au fost luate două autorizaţii de construire, de la Consiliul Judeţean Gorj şi Consiliul Judeţean Hunedoara. În interiorul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de construire nu a fost finalizată investiţia şi, conform legislaţiei actuale, se emite un nou set de autorizaţii de construire pentru restul execuţiei în baza avizelor şi acordurilor existente. În paralel, a fost declarat Parcul Naţional Valea Jiului, iar apoi au început procesele în instanţă cu diverse ONG-uri care au atacat, practic, două elemente: avizul de gospodărire a apelor emis deja şi acordul de mediu”, a spus Bogdan Badea.

În replică, Octavian Pătraşcu, directorul Direcţiei Reglementări din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), a afirmat că, la momentul actual, pentru investiţia Hidroelectrica se află în analiză Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvată, cât şi Studiul asupra corpurilor de apă.

“Noi, ca instituţie, derulăm această procedură tocmai ca să rezolvăm situaţia. Când s-au anulat cele două autorizaţii de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema că la vremea respectivă nu s-a făcut aşa-numitul Studiu de evaluare adecvată. Această procedură este la noi, la Agenţia Naţională. Suntem în faza în care, conform legislaţiei actuale, trebuie făcute nişte studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde şi Studiul de evaluare adecvată şi Studiul asupra corpurilor de apă. Suntem în perioada de analiză. Acele condiţii sunt puse în formularul standard şi în cererea de declarare a Parcului Naţional Defileul Jiului şi în Planul de Management care nu este încă finalizat. Acum, administraţia parcurilor naţionale ţine de o structură din cadrul Regiei Naţional de Pădurilor. Suntem la finalul analizei şi în maximum două săptămâni vom avea un răspuns. Nu este un studiu simplu şi deciziile pe care noi le-am luat în această procedură sunt contestate în instanţă de către aceleaşi ONG-uri care au contestat şi proiectul iniţial”, a explicat Pătraşcu.

Ultimele Articole