Ilie Nastase, om de afaceri:”Am investit in business banii pe care i-am castigat din tenis”

Cum se impaca tenismanul Ilie Nastase cu afacerile? V-ati dorit sa deveniti afacerist?

Nu! Niciodata nu mi-a stat mintea la asta. Bineinteles ca m-am gandit ce voi face dupa ce voi termina cu sportul, si mi-am pus deoparte niste bani, dar niciodata nu m-am gandit la o anumita afacere. Daca au fost oportunitati, nu le-am ocolit. Am facut niste afaceri cu terenuri, pe care le-am cumparat si apoi le-am vandut, dar pana acum nu m-am gandit. De cand sunt cu Amalia, ea este cea care si-a dorit sa faca lucrul acesta.

Eu, nu… eu am o casa aici, una la Miami, una la New York, bine ca si preturile au crescut… pe timpul ala nu ma gandeam eu ca ma voi apuca de afaceri. Nici domnul Tiriac nu a facut afaceri pe timpul pe cand juca… si cei mai multi bani i-a facut in Romania, dupa mine… Bine, el i-a facut in Romania, eu poate ii fac in Republica Moldova sau poate in alta parte. Fiecare cum gandeste ca e mai bine si cum isi incearca norocul.

A devenit marele tenisman Ilie Nastase om de afaceri?

Nu, nimic din toate astea, de cand este Amalia, eu nu m-am implicat deloc in afaceri. Numai acum, in ultimii doi ani, am inceput sa ma implic. Eu sunt cu Amalia de zece ani, dar ea a fost cea care s-a ocupat de afaceri. Este mult mai organizata decat mine si, de fapt, asta isi si doreste, sa faca afaceri. Ea a terminat Facultatea de finante si ii place foarte mult ceea ce face, de aceea s-a implicat foarte mult. S-a implicat si in radio, dar mai mult o atrag afacerile.

Unde va simtiti mai bine, pe terenul de tenis sau in afaceri?

Ma simteam mai bine pe terenul de tenis, dar acum ma simt bine in familie, pentru ca acum am timp de familie. Aceasta este cea mai importanta pentru mine. Cea mai mare satisfactie a mea este ca am timp sa ma ocup de copiii mei… normal, as spune ca inainte eram mai mult prin avion cu ei si nici acestia nu aveau o viata normala, nu numai eu. Acum totul este in ordine, am un program bine stabilit: dimineata iau micul dejun cu ei, apoi merg la birou si de acolo ma duc la federatie. Acum e ceva extraordinar pentru mine sa stau tot timpul alaturi de familia mea. Suntem mereu impreuna. La birou vin impreuna cu sotia mea, mergem la petreceri impreuna…

Ati dorit sa bateti recordul in afaceri al prietenului dumneavoastra, domnul Tiriac?

Nu. Nici nu vreau si nici nu ma compar cu dansul, nici cu domnul Becali. Eu am niste afaceri mici, cu care sunt multumit, si mie nu-mi place sa ma laud, chiar daca imi merg bine si fac bani, nu-mi place sa ma laud. Mai ales in aceasta perioada, in Romania, multa lume nu are ce manca. Nu este genul meu. Ăstia sunt banii mei castigati din tenis, n-am speculat nici pe terenuri, nici cu alte treburi, cum au facut altii, de aceea nu pot sa incep acum sa ma laud. Nu are niciun rost. Fiecare cum gandeste, eu gandesc ca nu e bine sa ma laud.

Putina lume stie ca va ocupati direct de brandul Veuve Clicquot in Romania… Cum ati ajuns sa importati sampanie Veuve Clicquot?

A fost destul de simplu, mie imi placea de mult sampania asta. Am avut sansa de a-l cunoaste pe propietarul sampaniei, domnul Bernard Dealmo, proprietarul MNH, care inseamna multe, asa ca mi-a fost usor. Am vorbit cu dansul la Rolland Garros… De fapt, sampaniile le importam, cu un bun prieten de-al meu, de la De Silva, domnul Virgil Calina, dar ne lipsea Veuve Clicquot din gama sampaniilor, pentru ca aveam Moet&Chadon, Dom Perignon, Le Grande Dame si Krug. Veuve Cliquot era singura pe care nu o importam.

In ultima vreme, sampania pierduse teren fata de celelalte bauturi alcoolice: whisky, bere, vodka sau burbon. Pe vremuri, sampania reprezenta un semn al succesului si al rafinamentului. Parea sampania o cauza pierduta, cel putin in Romania?

In Romania, nici nu a fost o traditie extraordinara de sampanie. Era Zarea. Dar Zarea nu era o sampanie era un spumant, era ceva

dulce, care se lipea pe maini, dupa ce beai, ti se lipea paharul de maini. Sampania la noi nu a fost niciodata cum e, de exemplu, in Franta… cunoscuta si cum e sustinuta de toate restaurantele si de toti cei care servesc la masa, sau barmanii. Niciodata, daca te duci in Franta, nu o sa-ti spuna: beti o cola, beti un whisky, o sa-ti spuna: beti o cupa de sampanie. Aici e problema la noi, promovarea sampaniei in sistemul HoReCa. Consumatorii trebuie educati in acest sens. Cupa de sampanie este cel mai elegant drink pe care poti sa-l ai inainte de masa: ca e la pranz, de multe ori si dimineata, la pranz si la micul dejun, in Franta, iti ofera un pahar de sampanie.

Poti sa-l bei cu sucul de portocale, poti sa-l amesteci, dar iti ofera un pahar de sampanie, nu exista whisky, nu exista cola. Aceasta educatie trebuie facuta si la noi. Eu asta incerc sa fac prin importul de sampanie de lux. Sa educ oamenii sa bea calitativ. La inceput am adus sampanie la Casa Di David. Acum clientii pot servi doar un pahar de sampanie, fara sa cumpere o sticla intreaga. Acesta e un lucru foarte bun.

Pana acum se servea doar cu sticla. Toate acestea fac parte din educatia consumatorilor, asa ii facem sa isi indrepte atentia spre sampanie. Daca ne gandim, sampania este cel mai bun vin dintre toate vinurile. E ceva extraordinar! Trebuie sa stii la ce temperatura sa o bei, pentru ca si acest aspect este important. La noi, la inceput se bea sampania calda. Nu are nicio treaba cu sampania care se bea la o anumita temperatura.

De cand importati sampania Veuve Clicquot?

Importam sampanie Veuve Clicqout din anul 2005, si acum vanzarile merg foarte bine, trebuie sa mai importam, ca nu facem fata cererii. Veuve Clicqout a fost un boom pe piata romaneasca, avand in vedere ca este o sampanie de lux, nu este una foarte ieftina. Adevarul este ca, daca sampania este buna, aceasta se vinde. Si publicitatea a avut un rol in vanzari, dar, daca sampania este buna, nu ai probleme. De exemplu, sticlutele micute de sampanie, inovatie Veuve Clicquot (o sticluta ce are o capsula si astfel eviti sa mai pui in pahar, bei direct din sticla, te plimbi cu ea la petrecere), au prins foarte bine la petreceri, la cocktailuri. Noi le-am adus primii. Anul acesta am vandut foarte bine, iar sampanie nu prea mai avem in stoc.

Trebuie sa mai aducem. Nu va pot spune o cifra de afaceri, dar vanzarile sunt foarte bune, nu numai la sampanie, ci si la celelalte produse pe care le importam de la grupul Henessy, dar Veuve Clicquot este marca de care ne ocupam noi: eu si Amalia, si care merge foarte bine. Am facut si multa publicitate, am promovat-o peste tot, la toate petrecerile, am facut multe parteneriate si cu cluburile care se deschid in Bucuresti.

Dupa performantele in sport, au urmat performantele in afaceri, asa se face ca Ilie Nastase a devenit un nume in business. Ilie Nastase a trecut un pic de granitele afacerilor pe care le detine si s-a implicat la Chisinau in preluarea in franciza a trei restaurante McDonald’s. Cum s-a produs aceasta trecere?

Preluarea restaurantelor McDonald’s a fost o dorinta mai veche a mea, pentru ca toata lumea stie ca e foarte greu sa devii proprietar. Ei dau niste francize si trebuie sa fii pregatit pentru asa ceva. De cand am fost la Chicago, am ramas impresionat ca acolo au Universitatea Hamburger. Mi-a placut ideea si mi-am dorit si eu sa intru in aceasta afacere. Trebuie sa ai universitatea, intr-un fel, pentru a detine o asemenea afacere si trebuie sa fii pregatit, sa stii ce faci in treaba aceasta.

Eu am avut mare noroc ca de zece ani, in Republica Moldova, in acest business se afla o persoana care a absolvit aceasta Universitate, care se pricepe si zece ani au mers bine cele trei restaurante McDonald’s. El mi-a propus (m-a obligat) sa fiu partener cu el. Eu detin 90% din actiuni si el 10% si mi-e mai usor. Am sa ma duc de cateva ori pe luna, cu Amalia, o sa mergem. Ideea e sa imbunatatim si sa ne extindem. Asta ne dorim in principal.

Cat de curand doriti sa va extindeti?

Ne extindem cand suntem noi gata si cand gasim locul potrivit. In primul rand ne trebuie locul potrivit, pentru ca investitiile sunt destul de mari si atunci trebuie sa tinem cont de mai multe lucruri. In primul rand este locatia, care trebuie sa aiba vedere cam la toate intersectiile. Trebuiesc indeplinite niste conditii, dar acum ca sunt proprietar, trebuie eu si partenerul meu de acolo sa ne descurcam. Trebuie sa tinem cont de pretul terenului, de vad.

La cat s-a ridicat investitia din Republica Moldova?

Este o suma destul de mare, dar nu pot sa vi-o spun. Restaurentele McDonal’s sunt scumpe. Toata lumea zice, e McDonald’s, dar daca va duceti la Chicago si vedeti ce se petrece in spatele acestor hamburgeri si cate lucruri se fac, cate studii, cate de mancare. Acum se schimba meniul in functie de anotimp. Au inceput sa diversifice meniul. Au bagat foarte multe salate, au introdus un nou caffe-frappe, care e foarte bun la Chicago. Trebuie sa imbunatateasca tot timpul. Si am vazut ca au facut un concept nou acum, care probabil va fi si la noi, in curand, care e mai mult decat un McDonald’s. E mai mult un concept de cafetarie, unde se poate servi cafeaua, o prajitura…ca si cum ai sta la un restaurant, cu multe plasme, peste tot… este un concept modern.

Acest concept doriti sa-l implementati si in noua dumneavoastra investitie?

Deocamdata, sunt la inceput de drum in aceasta afacere si trebuie sa fiu atent sa nu cheltuiesc prea mult, pentru ca am investit si trebuie sa-mi recuperez banii investiti, dar ideea ar fi sa ajungem la acelasi nivel. Stiu ca se face un restaurant de genul acesta in Germania, pe langa Munchen si, deocamdata, studiem piata…

Restaurantele McDonald’s au fost prima dumneavoastra investitie in Republica Moldova, cand preconizati ca va fi cea de-a doua investitie si in ce domeniu veti dori sa investiti de aceasta data?

Pentru mine a fost o alegere sentimentala, pentru ca mama mea este de acolo, de langa Chisinau, si am vrut sa investesc in acea zona. Nu stiu daca vom avea o a doua investitie acolo. Depinde, daca ne va merge bine, probabil ca ne vom extinde si in imobiliare. Am vazut ca ei se afla acum la nivelul la care se afla Romania acum cinci ani. Multe din companiile internationale au inceput sa investeasca acolo, de altfel si multe firme romanesti se afla acolo, asa ca daca ei au indraznit sa investeasca acolo, inseamna ca au facut un studiu.

Cu multi dintre patronii care au investit in Republica Moldova ma intalnesc in avion si schimbam pareri despre acea zona. Piata a devenit mai stabila si vreau sa va spun ca magazinele de lux sunt mult mai multe acolo, decat aici. Gasesti tot acolo. Au si un stadion de fotbal, nou nout, pe care noi nu-l avem.

Doriti sa modernizati cele trei restaurante McDonald’s din Republica Moldova?

Fiind proprietari, suntem obligati sa facem lucrul acesta, deja vrem sa cumparam un tramvai, in care copiii sa-si sarbatoreasca ziua de nastere. Exista doar unul, dar nu este indeajuns, mai vrem sa achizitionam unul- doua. Studiile arata ca de cand a fost acela adus, vanzarile la acel restaurant au crescut cu 50%, chiar mai mult.

Veti incerca sa faceti si acolo o scoala de tenis, dupa modelul celor din Romania?

Aceasta este o intrebare foarte buna… m-am gandit la treaba aceasta. O sa ma implic, probabil o sa fac un turneu. Un turneu de fete si unul de baieti, probabil, sponsor fiind McDonald’s, asta pe partea de sport, ca sa le dau si ceva celor de acolo. Noi avem in Romania 32 de turnee, probabil ca voi trece doua turnee si in Republica Moldova.

Curriculum Vitae

  • 61 ani
  • Casatorit
  • Cinci copii
  • Primul nr. 1 in clasamentul jucatorilor profesionisti de tenis ATP
  • Are in palmares trei finale de Cupa Davis, alaturi de Ion Tiriac in 1969, 1971 si 1972
  • Si-a inceput cariera sportiva la clubul Steaua Bucuresti
  • A castigat 146 de meciuri de simplu si dublu din Cupa Davis a Romaniei, din care a castigat 109
  • In 1976, a fost primul european care a trecut bariera de un milion de dolari castiguri de pe urma carierei sportive

“Cu multi dintre patronii care au investit in Republica Moldova ma intalnesc in avion si schimbam pareri despre acea zona. Piata a devenit mai stabila si vreau sa va spun ca magazinele de lux sunt mult mai multe acolo decat aici. Ilie Nastase

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed