Incertitudinile globale pun România în pericol. BNR avertizează asupra unor riscuri majore pentru stabilitatea financiară

Incertitudinile la nivel global, generate de multiplele tensiuni geopolitice, alături de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, reprezintă principalele riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare din România, potrivit Raportului Băncii Naționale a României asupra stabilității financiare din decembrie 2025.

Incertitudinile din mediul extern și vulnerabilitățile interne mențin presiunea asupra economiei și finanțelor publice

„Riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilitățile acumulate atât la nivel intern, cât și internațional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluțiilor rivind politicile comerciale și evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie și pe piețele financiare. Reziliența sectorului bancar românesc se menține solidă, fiind susținută de o capitalizare adecvată și de o gestionare prudentă a riscurilor'', se arată în raport.

Documentul notează că, pe plan extern, riscurile asupra stabilității financiare rămân ridicate.

„Deși progresele înregistrate în ceea ce privește relațiile comerciale (…) reprezintă evoluții pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menține ridicat pe plan internațional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat. (…) Perspectivele de creștere rămân modeste pe termen mediu și lung, iar balanța riscurilor este înclinată în sens descendent'', se menționează în Raport.

Pe plan intern, activitatea economică a înregistrat un ritm modest, de 0,3% în trimestrul II 2025, în condițiile unor incertitudini persistente și ale unui proces prelungit de consolidare bugetară. „În T3/2025, potrivit estimărilor, economia autohtonă a avansat cu 1,6% (…) Prognozele privind creșterea economică (…) variază între 0,7% și 1%.”

BNR subliniază că persistența deficitelor gemene rămâne un risc major, iar măsurile fiscal-bugetare adoptate în 2024 și 2025 pot atenua presiunile, dar reduc simultan cererea internă, într-un context în care creșterea economică este deja redusă.

În primele nouă luni din 2025, execuția bugetară a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei (aprox. 5,4% din PIB). Rectificarea bugetară din septembrie stabilește pentru 2025 o țintă de deficit de 8,4% din PIB, în timp ce impactul major al măsurilor adoptate se va resimți abia din 2026.

Documentul accentuează că menținerea unei consolidări fiscale ferme este esențială pentru sustenabilitatea datoriei publice, care a ajuns la 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025. Lipsa progresului în această direcție ar putea afecta încrederea investitorilor și calificativele agențiilor de rating, cu posibile efecte asupra cursului de schimb, riscului suveran și stabilității financiare.

BNR arată, de asemenea, că ajustarea fiscal-bugetară poate contribui la corectarea dezechilibrului extern, având în vedere că politica fiscală expansionistă din anii anteriori a amplificat deficitul de cont curent prin stimularea cererii interne peste capacitatea economiei de a răspunde.