Întâlnire de gradul zero: Şefii SIF-urilor au venit la Senat să-şi apere pragul

0

Întâlnirea a fost extrem de importantă, deoarece în funcţie de raportul acestei comisii, iniţiativa legislativa va putea sau nu să meargă mai departe la vot în Senat. În trecut, conducerea SIF-urilor a reuşit să convingă parlamentarii de necesitatea unei limite de deţinere.

Totodată, azi, Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe asupra unei excepţii de neconstituţionalitate a pragului de deţinere la SIF-uri, într-un proces al lui Cătălin Chelu împotriva Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).  Curtea a respins deja o excepţie similară ridicată într-un alt proces de o firmă prezumată că acţionează în mod concertat cu Chelu.

Şefii SIF-urilor susţin menţinerea unei limite de deţinere, cel puţin pentru o perioadă, pentru că altfel, spun ei,  ar avea de câştigat în primul rând cei care au încălcat prevederile legislative din prezent şi au cumpărat mai mult de 1%.

"Eu consider că atâta timp cât sunt persoane care deţin peste 10% din acţiunile unui SIF, nu este moral să se ridice pragul, pentru că în acest mod cei care au încălcat legea până acum ar fi validaţi prin eliminarea pragului. Cred că ar trebui ca pragul să rămână în continuare la 1%, iar celor care deţin peste, să nu li se întâmple nimic, doar să fie raportaţi ca atare şi să li se limiteze dreptul de vot la 1%" a declarat Tudor Ciurezu, vicepreşedintele SIF Oltenia, care a participat  la întâlnirea de la Senat, în locul lui Dinel Staicu, preşedintele societăţii, acesta aflându-se în concediu.  

"Ulterior, peste 1-2-3 ani când se vor cunoaşte toţi cei care deţin pachete mari în cadrul SIF-urilor, iar restul pieţei ajunge să fie informată de buna lor credinţă, se poate ridica şi pragul", a adăugat Ciurezu.

Pe de altă parte, şefii SIF-urilor au fost criticaţi în repetate rânduri pentru faptul că se împotrivesc ridicării pragului de deţinere, doar pentru a-şi păstra funcţiile şi controlul pe care îl au asupra acestor societăţi.

"S-a spus că nu se pot introduce puncte pe ordinea de zi a AGA, în afara celor stabilite de consiliul de administraţie. Dar la SIF Oltenia, de exemplu, au fost cinci persoane care au deţinut fiecare 1% şi au cerut plata dividendelor din profitul pe 2008, iar acest punct a fost introdus pe ordinea de zi. Mai mult, s-ar fi putut cere oricând un control asupra activităţii desfăşurate de conducerea societăţii, dar asta nu s-a întâmplat niciodată până acum", spune Ciurezu.

Senatorul Ovidiu Marian, iniţiatorul proiectului legislativ, spune că discuţiile de ieri l-au convins că nu trebuie să aducă nici un amendament acestui proiect.

"Nu mă aşteptam ca şefii SIF-urilor să vină şi să îmi zică , dar de aici până la a fi acuzat de interese ascunse prin off-shoruri şi alţi acţionari ai SIF-urilor este prea mult. Rar mi-a fost dat să aud o cuvântare atât de proletară şi de tovărăşească ca cea de azi (ieri-n. red.). Am auzit idei fantasmagorice precum preluarea ostilă şi delistarea SIF-urilor de pe Bursă", a declarat Ovidiu Marian.

"Nu m-au convins că ar trebui să amendez proiectul de lege, ci dimpotrivă, m-au convins din nou că trebuie să facem acest pas. Ei spun că ar fi ilegală ca legislativul să se amestece în viaţa SIF-urilor, dar uită că tocmai legislativul le-a înfiinţat. Vorbesc despre SIF-uri de parcă ar fi o moştenire de familie", a mai spus Ovidiu Marian. El a părăsit sala înainte ca discuţia dintre membrii Comisiei şi SIF-uri să se încheie.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital au participat Marius Sorin Bota, vicepreşedintele Comisiei, Gheorghe Marcu, Cătălin Mardare şi Ovidiu Marian, cei din urmă fiind membri ai Comisiei.

Pe de altă parte, şeful SIF Transilvania a părut foarte calm după şedinţă, el fiind de părere că senatorii vor aduce modificări proiectului iniţial.

"Cred că senatorii or să ne împărtăşească ideile. Noi am cerut ca senatorii să facă curăţenie în disfuncţionalităţile legislaţiei pieţei de capital şi să nu intervină peste ceea ce doresc acţionarii. Nu poţi să faci o iniţiativă legislativă prin care să te legi de limită, pentru că nu o iniţiativă legislativă a impus acea limită. Parlamentul poate să modifice legea cadru, legea 31, dar nu actul constitutiv al unei societăţi. Sper că acea iniţiativă legislativă va fi modificată. Deranjează faptul că prin astfel de iniţiative se intervine brutal într-o companie privată. Cum Petrom s-a privatizat în baza unei legi, nu înseamnă că poate să vină Parlamentul să modifice actul constitutiv", a spus Mihai Fercală, preşedintele SIF Transilvania.

 SIF-urile au câştigat ieri pe Bursă, în medie, aproape 3%,  pe unele din cele mai mari rulaje de la începutul acestui an.