În 2009 şi 2010 vor fi câteva veşti bune pe care aş dori să vi le împărtăşesc. În primul rând, economiile din regiune au cam atins punctul minim al recesiunii. S-a încheiat declinul abrupt al activităţii economice pe care l-am văzut mai înainte, iar indicatorii economici se îmbunătăţesc, în general. Per total, acest lucru va însemna că PIB-ul pentru regiunea UE 10 va scădea cu aproximativ 4% în acest an.
Va urma o revigorare, iar ratele de creştere vor reveni în teritoriul pozitiv în 2010, conform estimărilor. Revenirea economică va continua să capete putere. Singura problemă foarte importantă care ridica multe semne de întrebare din partea economiilor a fost dacă pieţele financiare vor vedea o întoarcere a încrederii şi acest lucru s-a întâmplat. În toată regiunea, pieţele financiare s-au stabilizat, încrederea a revenit, băncile-mamă şi-au menţinut expunerea, iar aceste lucruri au ajutat la începerea procesului de revigorare economică.
Credeţi că această stabilizare a situaţiei este pe termen mai lung sau este una fragilă?
O remarcă foarte bună. Cred că este important să subliniem că, până acum, revenirea pe care contăm vine cu anumiţi factori de incertitudine şi este probabil să fie slabă. Motivul principal este că revenirea activităţii, până acum, nu este încă generată de sectorul privat. Aceasta se bazează pe deficite fiscale mari pentru guverne, pe pachete de sprijin mari pentru sectorul financiar în toată Europa, în special în vestul Europei, fapt ce ajută şi ţările din UE 10. Pentru o revenire viguroasă generată de sectorul privat va trebui să vedem o creştere a investiţiilor, va trebui să vedem avansuri ale exporturilor, ale producţiei industriale şi aşa mai departe.
Şi o renunţare la măsurile de stimulare.
Într-adevăr. În acel moment va fi foarte important ca ţările să reducă treptat aceste pachete mari de stimulare pentru a asigura atingerea unei sustenabilităţi pe termen mediu a laturii fiscale. Este important să ţinem cont că a cheltui mult, a avea deficite fiscale mari poate funcţiona doar o perioadă de timp. De la un anumit punct, pieţele financiare vor începe să aibă îndoieli că guvernele vor putea înapoia această datorie şi vor cere dobânzi mai mari la aceste împrumuturi. Iar într-un astfel de moment, pachetele de stimuli nu mai aduc beneficii, deoarece duc la dobânzi mai mari şi subminează recuperarea. Va fi foarte important ca pe măsură ce revenirea este în curs de desfăşurare să fie implementate măsuri de diminuare a pachetelor de stimuli fiscali, dar şi ca recuperarea să treacă de la una generată de stat la una condusă de sectorul privat.
Cum vedeţi situaţia din România? Cum se compară cu cea a altor ţări din regiune?
România face parte din zona de mijloc. Avem un lider în UE 10, care este Polonia. De fapt, Polonia este lider în toată Uniunea Europeană deoarece nu a înregistrat nici o scădere a PIB-ului în nici un trimestru, este singura ţară din UE care a reuşit. Apoi, în partea de jos a clasamentului, avem ţări precum statele baltice, care au avut contracţii foarte mari ale PIB-ului. Dar şi acolo sunt diferenţe foarte mari între ţări, pentru că Estonia speră să adopte euro până în 2011. România face parte din acest grup de mijloc al ţărilor central-europene, care au înregistrat contracţii importante ale PIB-ului, dar care sunt de o singură cifră în acest an, spre deosebire de ţările baltice, unde scăderea e de două cifre.
Credeţi că actuala criză a venit în România din cauza contextului global sau dezechilibrele mari au adus o recesiune mai severă?
Două lucruri sunt de spus aici. Este foarte adevărat că originile crizei nu sunt în regiunea UE 10, ci în ţările dezvoltate, mai ales în America de Nord. Dar a fost o criză transmisă pe întreg globul atât pe canalele financiare, prin reducerea fluxurilor financiare, dar şi a celor comerciale. Impactul asupra unei ţări a fost legat, într-o anumită măsură, de dezechilibrele macroeconomice iniţiale. Aşadar, ţările care aveau deficite de cont curent mari, rate ale inflaţiei mari, care depindeau foarte mult de sistemul bancar sunt cele care suferă acum cel mai mult.
Care sunt soluţiile pentru aceste ţări, inclusiv pentru România, deoarece ne aflăm în aceeaşi situaţie? În plus, nici nu avem un guvern, avem şi un acord cu FMI.
Unul dintre factorii care întăresc părerea despre revenirea din zona UE 10 este că ţările din regiune au atacat problema crizei foarte serios. România a fost, de fapt, una dintre ţările care au cerut foarte devreme sprijinul FMI şi al altor parteneri, inclusiv al Băncii Mondiale. Iar acest lucru e de bun augur pentru revenirea economiei în
România.
Fără acest acord, situaţia ar fi fost mai dificilă?
Cred că răspunsul a fost fenomenal la nivel global în privinţa pieţelor financiare şi, în al doilea rând, prin acordarea de pachete de sprijin financiar care au permis mai multor ţări, inclusiv României, să aibă deficite fiscale mari. Aşadar, au fost finanţate plăţi cruciale pe partea de pensii şi salarii. Fără acest sprijin, impactul crizei ar fi fost mult mai sever.
România este acum la un punct de cotitură. Avem probleme în privinţa acordului, deoarece nu avem un guvern. Credeţi că acest lucru va avea un impact negativ asupra României, mai ales că Ministerul de Finanţe să chinuie în fiecare zi să găsească surse de finanţare suplimentare pentru a înlocui tranşa a treia de la FMI, cea de la Banca Mondială?
Am făcut o declaraţie în urma misiunii comune de evaluare a FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, iar aceasta a fost foarte pozitivă. De fapt, ţintele au fost îndeplinite. În funcţie de adoptarea unor proiecte legislative cruciale, alte tranşe vor fi eliberate. Cred că putem rămâne încrezători că programul va rămâne în grafic.
Vedeţi creştere în regiune şi în România în 2010? Cât va fi aceasta?
În acest an, UE 10 se va contracta cu aproximativ 4%. Pentru anul viitor, prognozăm o creştere economică pozitivă de peste 1%.
Şi România?
România va avea o reducere mai abruptă în acest an, de circa 8%, dar va trece pe teritoriu pozitiv de anul viitor.
Cu cât va creşte economia?
O creştere de aproximativ 1%.
Pentru 2011, aţi spus ceva de 2%.
În 2011, marja de eroare este mai mare. Ar putea fi 2%, dar am putea avea o surpiză plăcută dacă ritmul recuperării economiei globale este mai puternic decât cel prognozat.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrării pe site pentru comentarii. Acum îţi poţi exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai uşor. Comentează şi tu!
