Tag: recesiune

Cifrele anunţate sunt mai mari decât previziunile analiştilor de la Bloomberg şi Factset, care se aşteptau la o scădere a PIB-ului Eurozonei cu 0,1% în perioada octombrie-decembrie şi la intrarea în recesiune tehnică, definită ca două trimestre consecutive de scădere.

Pe ansamblul anului trecut, cele 20 de ţări care au monedă unică au înregistrat o creştere de 0,5% faţă de 2022, potrivit biroului european de statistică. Această cifră este uşor mai mică decât cea de 0,6% anticipată în noiembrie de Comisia Europeană în ultimele sale previziuni.

Anul trecut, economia europeană a avut de suferit din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor impuse de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a limita inflaţia record. Criza creditelor a cântărit asupra investiţiilor şi consumului, în timp ce exporturile au avut de suferit din cauza încetinirii cererii mondiale.

Prin urmare, zona euro este în prezent împotmolită în stagnare, cu o creştere a PIB-ului care se învârte în jurul valorii de zero: +0,1% din ianuarie până în martie, +0,1% din aprilie până în iunie, apoi -0,1% şi 0%, de la un trimestru la altul.

Cifrele sunt destul de asemănătoare în întreaga zonă euro. Însă unele ţări s-au descurcat mai bine. Spania, de pildă, susţinută de turism, a înregistrat o creştere de 2,5% anul trecut, iar Franţa, cu +0,9%, s-a descurcat mai bine decât media.

În schimb, Germania, cea mai mare economie europeană, a suferit un declin de 0,3%, trasă în jos de criza din sectorul industrial, care suferă din cauza costurilor energiei. Contraperformanţa zonei euro s-a datorat în principal slăbiciunii Germaniei, care şi-a văzut modelul de afaceri - bazat pe energia ieftină din Rusia şi pe un comerţ intens cu China în ambele sensuri - bulversat de evenimentele geopolitice, comentează Reuters.

Comisia Europeană urmează să îşi publice previziunile de creştere pentru 2024 la 15 februarie. Până în prezent, aceasta se aştepta la o creştere a PIB-ului de 1,2% pentru zona euro, dar în ianuarie comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a perspectivei.

Economia zonei euro s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al treilea, au arătat datele oficiale, iar Indicele Compozit al Managerilor de Achiziţii (PMI) pentru luna octombrie, în versiunea sa finală, publicată luni, a indicat că blocul a intrat în ultimul trimestru din 2023 în defensivă.

PMI al HCOB, compilat de S&P Global şi văzut ca un ghid bun al sănătăţii economice generale, a scăzut la 46,5 în octombrie de la 47,2 din septembrie, fiind cea mai redusă valoare din noiembrie 2020, când restricţiile pentru  COVID-19 au fost înăsprite pe o mare parte a continentului. Acesta a fost sub pragul de 50 care separă creşterea de contracţie pentru a cincea lună consecutivă şi s-a potrivit unei estimări preliminare.

”PMI-urile finale publicate astăzi au confirmat estimările preliminare şi sunt în concordanţă cu prognoza noastră că PIB-ul zonei euro se va contracta din nou în T4. Perspectivele arată, de asemenea, foarte slabe, noile comenzi PMI scăzând la cel mai scăzut nivel din septembrie 2012, excluzând primele luni ale pandemiei, în timp ce exporturile au fost, de asemenea, deosebit de slabe”, a declarat Adrian Prettejohn, de la Capital Economics.

Activitatea de producţie a făcut un alt pas înapoi în octombrie, potrivit unui sondaj de săptămâna trecută, care a arătat că noile comenzi au fost contractate la cel mai scăzut ritm de când datele au fost colectate pentru prima dată în 1997.

A fost o imagine similară pentru servicii, iar noul indice al afacerilor, un indicator al cererii, a fost cel mai scăzut de la începutul anului 2021, deoarece consumatorii îndatoraţi au simţit impactul creşterii preţurilor şi al costurilor mai mari ale împrumuturilor şi au redus cumpărăturile.

Activitatea serviciilor din Germania, cea mai mare economie a Europei, a scăzut din nou în octombrie, pe fondul slăbiciunii persistente a cererii, în timp ce în Franţa a scăzut la rândul lor.

Activitatea serviciilor italiene s-a contractat pentru a treia lună consecutivă şi în cel mai rapid ritm dintr-un an, dar Spania a contrazis tendinţa, iar sectorul său de servicii a crescut într-un ritm uşor mai rapid luna trecută.

Într-un alt punct luminos, încrederea investitorilor din zona euro a crescut peste aşteptări la începutul lunii noiembrie, aşteptările pentru viitor fiind cele mai ridicate de la începutul acestui an, a arătat luni indicele Sentix.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a lăsat ratele dobânzilor neschimbate, la niveluri record, punând capăt unei serii fără precedent de 10 majorări consecutive ale ratelor dobânzilor, dar a insistat că discuţiile în creştere pe piaţă despre reducerea ratelor dobânzilor sunt premature.

Factorii de decizie de acolo, care nu au reuşit să atingă ţinta inflaţiei, de 2% probabil că vor fi încurajaţi de reducerea presiunilor asupra preţurilor prezentate în sondajul PMI.

Vorbind de la reuniunea anuală a Băncii Mondiale a FMI de la Marrakech, Nagel a spus că nu ar trebui să comparăm situaţia economică actuală a Germaniei cu perioada în care a fost descrisă ultima dată drept ”bolnavul Europeo”.

Analiştii au inventat pentru prima dată acest nume în 1998, în timp ce ţara a trecut prin consecinţele costisitoare ale unei economii post-reunificare.

”Este o situaţie complet diferită, diferită. Sunt necesare unele schimbări structurale, dar dacă luăm, de exemplu, piaţa muncii, încă conducem economia pe ocuparea forţei de muncă, mai mult sau mai puţin. Cred că există această înţelegere că trebuie să facem ceva, dar nu suntem bolnavul Europei”, a spus Nagel.”

Dezbaterea dacă Germania ar trebui din nou descrisă drept ”bolnav” s-a declanşat după previziunile că cea mai mare economie a Europei va fi singura economie europeană majoră care se va contracta în 2023.

”Nu este bine anul acesta, [dar] creşterea revine anul viitor”, a spus Nagel.

Bundesbank estimează că economia germană va creşte cu 1,2% anul viitor, faţă de scăderea de 0,3% pe care o vede pentru 2023.

Fondul Monetar Internaţional are o viziune ceva mai pesimistă, estimând că Germania va experimenta o slăbiciune continuă” a creşterii sale şi că economia se va extinde cu 0,9% în 2024, potrivit datelor publicate pe 10 octombrie.

Prognoza de creştere a FMI pentru Germania este sub media de 1,2% anticipată pentru zona euro.

Se preconizează că cea mai mare economie a Europei va înregistra o scădere de 0,4% a activităţii economice în acest an, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimarea făcută în mai, potrivit Comisiei, care a publicat luni noi prognoze.

De asemenea, instituţia şi-a redus aşteptările de creştere pentru Germania în 2024, de la 1,4% la 1,1%.

Economia germană a avut dificultăţi în urma invaziei ruse în Ucraina, Berlinul fiind nevoit să pună capăt, rapid, anilor de dependenţă energetică de Kremlin.

Fondul Monetar Internaţional a declarat în iulie că economia Germaniei se va contracta probabil cu 0,3% în acest an.

Economişti de top au numit puterea economică germană ca fiind ”bolnavul Europei”.

Conceptul a fost inventat în 1998, când Germania s-a confruntat cu dificultăţi economice.

Termenul a revenit în actualitate deoarece economia germană înregistrează scăderi profunde ale producţiei.

Datele publicate la începutul lunii septembrie au arătat că activitatea de producţie din ţară a scăzut în cel mai puternic ritm din iunie 2009, excluzând perioada pandemiei de Covid-19.

Alţi economişti, însă, nu sunt de acord că problemele actuale ale Germaniei pot fi comparate cu recesiunile anterioare.

”Situaţia Germaniei de astăzi diferă esenţial de problemele din 1995-2004. În primul rând, Germania se bucură de locuri de muncă record, cerere mare de forţă de muncă şi de cea mai confortabilă poziţie fiscală dintre toate economiile avansate majore. Asta face mult mai uşor să te adaptezi la şocuri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg, într-o notă din august.

Încetinire generală în Europa

Cele mai recente prognoze economice indică o încetinire generală în regiune. Comisia Europeană se aşteaptă acum că cele 27 de economii ale UE vor creşte cu un ritm mediu de 0,8% în acest an, potrivit Comisiei Europene. Aceasta este o scădere faţă de estimarea de 1% făcută în mai.

Pentru anul viitor, imaginea este, de asemenea, mai defavorabilă decât se prognozase anterior. Uniunea Europeană este de aşteptat să consemneze o creştere economică de 1,4%, mai degrabă decât estimarea din mai de 1,7%.

”Slăbiciunea cererii interne, în special a consumului, arată că preţurile de consum ridicate şi în continuare în creştere pentru majoritatea bunurilor şi serviciilor au un impact mai mare decât erau aşteptările”, a declarat luni Comisia Europeană, într-un comunicat.

Inflaţia ridicată continuă să fie una dintre principalele provocări ale blocului european. Cele mai recente prognoze arată că preţurile de consum vor scădea în următoarele luni, dar este probabil că inflaţia va fi în continuare peste ţinta Băncii Centrale Europene de 2% până la sfârşitul anului 2024.

Inflaţia totală în zona euro, unde 20 de ţări UE au aceeaşi monedă, este estimată la 5,6% în 2023 şi apoi la 2,9% până la sfârşitul lui 2024.

”Inflaţia în servicii a fost până acum mai persistentă decât erau aşteptările, dar se preconizează că va continua să se modereze, pe măsură ce cererea se va diminua sub impactul înăspririi politicii monetare şi a unui impuls care se estompează după COVID”, a spus comisia.

Acesta a avertizat că presiunile asupra preţurilor ar putea dura mai mult timp.

Conducerea BCE urmează să se întâlnească joi şi să anunţe dacă va creşte din nou ratele dobânzilor.

Din iulie 2022,BCE a majorat dobânzile cu 4,25 puncte procentuale, în încercarea de a reduce inflaţia ridicată din regiune.

Cifrele înseamnă că ţara a evitat intrarea în recesiune - definită în mod obişnuit ca două trimestre de creştere negativă - după o contracţie de 0,2% în trimestrul al treilea.

În ansamblu, PIB-ul a crescut cu aproximativ 4% pe parcursul anului 2022, după o expansiune de 7,6% în 2021, pe măsură ce economia şi-a revenit în urma pandemiei de Covid-19.

Nivelul PIB-ului în ultimul trimestru al anului a fost cu 0,8% sub nivelul antterio pandemiei, de Covid la sfârşitul anului 2019, ceea ce înseamnă că Regatul Unit este acum singura ţară din G7 (Grupul celor şapte) care nu a recuperat încă pe deplin producţia pierdută în timpul pandemiei.

”În pofida evitării unei recesiuni tehnice deocamdată, scăderea PIB-ului din decembrie confirmă că economia a încetinit la sfârşitul anului 2022, deoarece acţiunile greviste au contribuit la contracţia economică”, a declarat Suren Thiru, director economic la ICAEW (Institutul Contabililor Autorizaţi din Anglia şi Ţara Galilor).

”Marea Britanie se confruntă cu un an deosebit de dificil, cu o inflaţie ridicată, creşteri de taxe şi impactul întârziat al numeroaselor creşteri ale ratelor dobânzilor, care ne vor împinge într-o recesiune de vară, prin reducerea veniturilor şi a încrederii”, a mai spus Thiru.

Banca Angliei a estimat săptămâna trecută că economia britanică va intra într-o recesiune superficială de cinci trimestre, în primul trimestru al anului 2023.