Germania se îndreaptă spre o recesiune prelungită în acest an, urmând să fie singura economie europeană majoră care va înregistra o contracţie economică în 2023, conform noilor previziuni ale Comisiei Europene, transmite CNBC.

Se preconizează că cea mai mare economie a Europei va înregistra o scădere de 0,4% a activităţii economice în acest an, cu 0,6 puncte procentuale mai mică decât estimarea făcută în mai, potrivit Comisiei, care a publicat luni noi prognoze.

De asemenea, instituţia şi-a redus aşteptările de creştere pentru Germania în 2024, de la 1,4% la 1,1%.

Economia germană a avut dificultăţi în urma invaziei ruse în Ucraina, Berlinul fiind nevoit să pună capăt, rapid, anilor de dependenţă energetică de Kremlin.

Fondul Monetar Internaţional a declarat în iulie că economia Germaniei se va contracta probabil cu 0,3% în acest an.

Economişti de top au numit puterea economică germană ca fiind ”bolnavul Europei”.

Conceptul a fost inventat în 1998, când Germania s-a confruntat cu dificultăţi economice.

Termenul a revenit în actualitate deoarece economia germană înregistrează scăderi profunde ale producţiei.

Datele publicate la începutul lunii septembrie au arătat că activitatea de producţie din ţară a scăzut în cel mai puternic ritm din iunie 2009, excluzând perioada pandemiei de Covid-19.

Alţi economişti, însă, nu sunt de acord că problemele actuale ale Germaniei pot fi comparate cu recesiunile anterioare.

”Situaţia Germaniei de astăzi diferă esenţial de problemele din 1995-2004. În primul rând, Germania se bucură de locuri de muncă record, cerere mare de forţă de muncă şi de cea mai confortabilă poziţie fiscală dintre toate economiile avansate majore. Asta face mult mai uşor să te adaptezi la şocuri”, a declarat Holger Schmieding, economist şef la Berenberg, într-o notă din august.

Încetinire generală în Europa

Cele mai recente prognoze economice indică o încetinire generală în regiune. Comisia Europeană se aşteaptă acum că cele 27 de economii ale UE vor creşte cu un ritm mediu de 0,8% în acest an, potrivit Comisiei Europene. Aceasta este o scădere faţă de estimarea de 1% făcută în mai.

Pentru anul viitor, imaginea este, de asemenea, mai defavorabilă decât se prognozase anterior. Uniunea Europeană este de aşteptat să consemneze o creştere economică de 1,4%, mai degrabă decât estimarea din mai de 1,7%.

”Slăbiciunea cererii interne, în special a consumului, arată că preţurile de consum ridicate şi în continuare în creştere pentru majoritatea bunurilor şi serviciilor au un impact mai mare decât erau aşteptările”, a declarat luni Comisia Europeană, într-un comunicat.

Inflaţia ridicată continuă să fie una dintre principalele provocări ale blocului european. Cele mai recente prognoze arată că preţurile de consum vor scădea în următoarele luni, dar este probabil că inflaţia va fi în continuare peste ţinta Băncii Centrale Europene de 2% până la sfârşitul anului 2024.

Inflaţia totală în zona euro, unde 20 de ţări UE au aceeaşi monedă, este estimată la 5,6% în 2023 şi apoi la 2,9% până la sfârşitul lui 2024.

”Inflaţia în servicii a fost până acum mai persistentă decât erau aşteptările, dar se preconizează că va continua să se modereze, pe măsură ce cererea se va diminua sub impactul înăspririi politicii monetare şi a unui impuls care se estompează după COVID”, a spus comisia.

Acesta a avertizat că presiunile asupra preţurilor ar putea dura mai mult timp.

Conducerea BCE urmează să se întâlnească joi şi să anunţe dacă va creşte din nou ratele dobânzilor.

Din iulie 2022,BCE a majorat dobânzile cu 4,25 puncte procentuale, în încercarea de a reduce inflaţia ridicată din regiune.