Preşedinta Comisiei Europene, germanca Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, a anunţat luni la Berlin, într-o reuniune a Uniunii Creştin Democrate (CDU, centru-dreapta), a cărei membră este şi care o susţine, că va candida la un nou mandat.

Această susţinere a CDU este doar prima etapă a unui proces lung.

Următorul pas este Congresul Partidului Popular European (PPE), prevăzut în perioada 6-7 martie, la Bucureşti, în cursul căruia preşedinta CE urmează să fie desemnată în mod oficial ”spitzenkandidat” – reprezentanta dreptei europene în alegerile europene din iunie.

Aceasta este doar o formalitate, în contextul în care von der Leyen nu are un contracandidat în cadrul PPE.

Preşedinta în exerciţiu a Comisiei este ”candidata naturală” la propria succesiune, subliniază surse de la Bruxelles.

În cazul în care PPE se clasează pe primul loc în urma alegerilor europene, aşa cum arară sondajele, vor den Leyen are şanse mari să rămână preşedinta Comisiei, în contextul în care Cei 27 se pun de acord asupra unui nume, iar Parlamentul European le validează alegerea printr-un vot.

Lucrurile au fost mai simple în 2019 pentru fostul ministru german al Apărării, care a ajuns la ”finish” fără să candideze.

Cei 27 i-au eliminat atunci succesiv pe germanul Manfred Weber şi pe olandezul Frans Timmermans – ”spitzenkandidat” ai PPE şi, respectiv, S&D, după care Emmanuel Macron a propus numele protejatei lui Angela Merkel care a fost validat de către omologii acestuia.

Această metodă a fost extrem de criticată atunci de către PE, care a avut sentimentul că Cei 27 i-au furat alegerile.

De această dată, Ursula von der Leyen este nevoită să se supună regulilor, dar nu până la capăt.

Ea nu va fi candidată oficială pe lista CDU.

”Ea ar trebui să participe la aceste alegeri. Numele său nu va apărea pe liste în Germania”, îşi exprimă regretul un ecologist german, Daniel Freund.

Şefii de stat şi de guvern urmează se pronunţe printr-un vot asupra unui nou mandat – de cinci ani – al germancei, dar şi al unui preşedinte al Consiliului European şi al unui Înalt Reprezent UE însărcinat cu Politica Externă şi Securitatea, între alte funcţii de rang înalt.

Fiecare dintre liderii membri ai marilor partide din Uniunea Europeană (UE) – PPE, S&D şi Renew – cer o parte din ”tort”.

În cazul unui blocaj, Cei 27 ar putea, astfel, la fel ca în 2019, să scoată alt candidat din ”pălărie”.

Numele preşedintei Băncii Centrale Europene (BCE) Christine Lagarde şi al fostului premier italian Mario Draghi au circulat, în acest sens, în ultimele săptămâni.

Însă acesta nu este cel mai probabil scenariu.

PPE – care are 12 lideri la masa Consiliului European – are un cuvânt important în orice vot cu o majoritate calificată.

Având în vedere multiplele crize cu care se confruntă UE, probabil că aceştia vor opta în favoarea stabilităţii şi o vor realege pe Ursula von der Leyen.

”Există o resemnare. Se va întoarce în lipsă de ceva mai bun”, comentează un funcţionar european.

Fostul ministru german al Apărării a ţinut însă piept unor crize excepţionale şi fără precedent – pandemia covid-19 şi apoi Războiul din Ucraina -, în pofida unor paşi greşiţi şi erori de comunicare, ca la începutul lui 2021, când liderii europeni le-au cerut ambasadorilor şi comisarului Thierry Breton să preia dosarul, fără succes, disperaţi că nu sosea vaccinul anticovid, sau când CE a propus o frontieră în Irlanda, în dosarul dificil al Brexitului ori ca în vizita din Israel în care nu a spus o vorbă despre morţii din Fâşia Gaza.

Ursula von der Leyen este susţinută de cancalrul german Olaf Scholz şi, în acest stadiu, de Emmanuel Macron, care a primit-o la 13 februarie la Paris.

Ea s-a întâlnit în ultima perioadă cu italianca Giorgia Meloni şi spaniolul Pedro Sanchez, a căror susţinere este crucială, iar anul trecut cu grecul Kyriakos Mitsotakis.

Ea şi-a schiţat în ultima vreme progranul viitorului mandat, foarte diferit de cel actual.

Pactul Verde, care a iritat unele capitale şi lideri, va continua, dar nu se va afla pe acelaşi loc, însă securitatea UE va fi o temă centrală.

În contextul în care europenii vor să-şi consolideze urgent mijloacele militare, ea a apărat la sfârşitul săptămânii trecute, la Conferinţa Securităţii de la Munchen (MSC), înfiinţarea unui post de comisar european al Apărării, însărcinat cel puţin cu industriile apărării.

Extinderea şi reformele interne ale UE sunt, de asemenea, dosare prioritare în următorul mandat.

Însă lucrurile ar putea fi mai complicate în Parlamentul European, în care conservatorii şi suveraniştii sunt creditaţi cu un nunăr de mandate în alegerile europene din iunie.

În 2019, a fost aleasă cu un avans de doar nouă voturi.