„Sunt sceptic că aprecierea leului va dura pentru tot anul, pentru că în continuare sunt multe riscuri şi performanţa economiei globale este în continuare foarte slabă. Este clar că sunt foarte multe îngrijorări care afectează leul, mai multe decât cele pe care le vedeam în urmă cu două luni dar cred că momentan sunt veşti destul de bune, precum programul cu FMI. Îngrijorările sunt acolo într-o oarecare masură dar cred că acordul cu FMI arată mai bine. Nu aş vedea o apreciere a leului mai puternică faţă de aceste niveluri. Cred că putem vedea o stabilizare, dar să mergem mai jos de 4,1 – am fi prea optimisti. Şi nu cred că ar fi indicat pentru economia românească să aibă o monedă prea puternică. Putem vedea o valută semi-slabă, dar care să rămână stabilă, care să evite presiunile inflaţioniste şi care să asigure competitivitatea exporturilor şi care să ajute România să iasă din criză,” a precizat Lars Christensen, specialist pe pieţe emergente la Danske Bank.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că nivelul de 4,1 lei/euro reprezintă un punct de echilibru stabil, care reflectă fundamentele economiei. Tănăsescu pune aprecierea leului pe seama contextului regional şi pe îmbunătăţirea percepţiei asupra României.