Într-o decizie CEDO din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învăţământ sau educaţie informaţii sau cunoştinţe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară, se arată într-un comunicat de presă de vineri al Patriarhiei Române.

De asemenea, CEDO nu a considerat o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie, constatând faptul că, „în Europa, învăţământul religios este profund legat de învăţământul secular”, a precizat sursa citată.

Din 46 de ţări ale Europei, doar în trei state religia nu este predată în şcolile publice, respectiv Franţa, Albania şi Macedonia, în timp ce ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opţională, conform celor reţinute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”, citată de Patriarhie.

„Doar două condiţii se cer respectate de statele care prevăd caracterul obligatoriu al orei de religie: să poată obţine o scutire de participare, în situaţia în care respectivul învăţământ are un caracter confesional accentuat (cauza «Folgero contra Norvegiei»), iar scutirea de a participa să nu implice obligaţia de a motiva în vreun fel solicitarea respectivă (cauza «Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei»)”, potrivit sursei citate.

Patriarhia Română a precizat că cele două condiţii „sunt pe deplin respectate în România”, fiind prevăzute în Constituţie şi în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, care prevede, la articolul 18, că „religia are caracter obligatoriu în oferta curriculară a şcolii, dar opţiunea pentru frecventarea acestei discipline aparţine elevului major, respectiv părinţilor sau tutorilor legali instituiţi pentru elevii minori”.

Totodată, Patriarhia arată că România, prin tradiţia şi istoria ei europeană, se numără printre statele care asigură libertatea învăţământului religios, datorită contribuţiei educaţiei religioase la formarea şi educarea tinerei generaţii în spiritul valorilor autentice.

„În acest sens, cercetarea naţională realizată în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei arată că pentru 85 la sută dintre tinerii din România credinţa religioasă constituie o valoare fundamentală, cu o importanţă decisivă în viaţa proprie. Atât legislaţia română, cât şi practica europeană sunt în favoarea menţinerii orei de religie în şcolile publice”, se mai arată în comunicatul citat.

Patriarhia Română a făcut aceste precizări după ce presa a relatat că preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, a spus că” înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conştiinţei”.