România este interesată şi ea de acest avion. În strategia MApN de achiziţionare de avioane multirol, erau prevăzute, în 2010, următoarele etape: etapa iniţială presupunea achiziţia a 24 de avioane în uz tip F-16, variantă Block 25, etapa intermediară presupunea achiziţia a încă 24 de avioane noi F-16, variantă Block 50-52, şi faza completă presupunea intrarea în serviciu a 24 de avioane F-35 JSF, concomitent cu ieşirea din serviciu a primului lot de avioane F-16 achiziţionate iniţial.
Potrivit companiei Lockheed Martin, avionul cu decolare scurtă şi aterizare verticală, cunoscut sub numele BK-1, va trece printr-o serie de teste funcţionale ale sistemului de alimentare înainte să fie transferat la linia de zbor pentru teste la sol şi în aer, ce vor fi efectuate în lunile următoare. Avionul este programat să fie livrat în 2012.
„Acest prim avion F-35 pentru primul nostru partener internaţional din program este un simbol al colaborării valoroase pe care o avem cu Marea Britanie”, a declarat Tom Burbage, vicepreşedinte executiv al Programului F-35 şi director general pentru integrarea programului.
La rândul său, căpitanul Harv Smyth, responsabilul naţional al Marii Britanii pentru programul Joint Strike Fighter (JSF), a spus: „Acesta este un pas înainte extraordinar de important pentru programul JSF în Marea Britanie şi abia aşteptăm să începem operarea primului nostru avion F-35 anul viitor. JSF este ideal pentru necesităţile viitoare ale Marii Britanii în ceea ce priveşte capabilităţile de luptă în aer, pentru că este dotat cu un sistem aerian de generaţia a cincea, capabil să opereze atât de la sol, cât şi de la bordul noului nostru portavion Queen Elizabeth Class.”
Marea Britanie va juca un rol vital în procesul global de producţie, dezvoltare ulterioară şi susţinere a avionlui F-35 în următorii 40 de ani, ceea ce va aduce ţării beneficii economice de durată.
„Acest program asigură Armatei Marii Britanii capabilităţi de neegalat în domeniul inteligenţei, supravegherii, identificării şi recunoaşterii ţintei (ISTAR) în luptă, dar este în acelaşi timp şi un fator esenţial de creştere economică, pentru că va susţine mii de locuri de muncă în Marea Britanie pe o perioadă de peste două decenii”, a adăugat directorul diviziei de Aeronautică al Lockheed Martin în Marea Britanie, Paul Livingston.
Programul F-35 cuprinde nouă state partenere: Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Danemarca şi Norvegia. În octombrie 2010,
Israelul a ales F-35A drept avionul de luptă de nouă generaţie al Forţelor sale Aeriene şi urmează să îl primească prin intermediul programului de vânzări internaţionale de tehnică militară al Guvernului S.U.A. În plus, Japonia şi Republica Coreeană analizează în acest moment achiziţia de avioane F-35 pentru modernizarea flotei lor de luptă.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generaţia a cincea, care combină nedetectabilitatea radar avansată cu viteza şi agilitatea unui avion de luptă, informaţia complet integrată provenită de la senzori cu operaţiunile în reţea şi mentenanţa avansată. Lockheed Martin dezvoltă programul F-35 împreună cu Northrop Grumman şi BAE Systems.
În România, CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea urmând să fie supusă aprobării Parlamentului. La începutul lunii august 2010, a expirat însă şi cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din achiziţia avioanelor F-16 în uz, în valoare de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie 2010, dar SUA au mai acordat României o prelungire de două luni.
Premierul Emil Boc a declarat, la acel moment, că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, afirmaţie întărită şi de fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că achiziţia avioanelor multirol ar fi „de neacceptat”, pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare.
În aceste condiţii, Pentagonul urma să trimită României în primăvara acestui an o nouă ofertă de achiziţionare, cu o nouă eşalonare a plăţilor.
Întrebat la 2 iunie, într-o conferinţă de presă, dacă are noutăţi în legătură cu contractul privind achiziţionarea de avioane F-16, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că este o negociere foarte complicată, pentru că la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. „Sincer, cred că niciunul dintre cele două guverne nu este foarte dispus la ora actuală să intre, să se ocupe de un asemenea aranjament financiar”, a declarat Gitenstein.
El a adăugat că există mai multe variante care sunt explorate, iar unul dintre ele este aranjamentul financiar. „Am văzut o declaraţie a secretarului general al NATO şi al ministrului bulgar al apărării. Este ceva care s-ar putea discuta, respectiv o abordare regională. Eu ţin mult la acest subiect şi voi continua să acţionez”, a precizat ambasadorul SUA la Bucureşti.
Potrivit cotidianului Dnevnik, premierul bulgar Boiko Borisov a spus la sfârşitul lunii mai, la o conferinţă a NATO la Varna, că Bulgaria va coopera cu România, Croaţia şi Turcia pentru o posibilă „achiziţionare comună de avioane de luptă”.
Ministrul bulgar al apărării, Aniu Anghelov, a explicat că aceasta înseamnă că cele patru ţări vor beneficia de un „pachet comun de achiziţie”, dar fiecare aeronavă va aparţine exclusiv ţării care plăteşte pentru ea. Avioanele nu vor fi împărţite, iar ele vor fi livrate în conformitate cu specificaţiile făcute de fiecare ţară, a precizat Anghelov, citat de Sofia Echo.
Ulterior, şi ministrul croat al apărării a menţionat posibilitatea unei achiziţii comune de F-16. Croaţia este în stadii „iniţiale” de negociere cu România,
Bulgaria şi Turcia pentru achiziţionarea comună a unor avioane de luptă F-16, a declarat la începutul lunii iunie ministrul croat al apărării, Davor Bozinovic, citat de cotidianul Vecernji List.
Ministrul croat a adăugat că nu a fost luată încă o decizie, dar proiectul, dacă se va realiza, va fi benefic pentru Croaţia.
Analistul croat Vlatko Cvrtila a comentat că iniţiativa ar fi bună, dar ţările menţionate pentru proiect nu sunt la acelaşi nivel de dezvoltare şi nu au aceeaşi doctrină ca Zagrebul când este vorba de folosirea forţelor aeriene, ceea ce ar presupune unele ajustări înainte de a se trece la elaborarea proiectului.
Ca şi România şi Bulgaria, Croaţia doreşte să-şi înnoiască flota aeriană, alcătuită din câteva avioane MiG-21 ce ies din uz în 2013.
Ministerul român al Apărării nu a comentat la vremea respectivă aceste informaţii apărute în presa din ţările vecine.
Sursa foto: Lockheed Martin. Wikimedia