În ultima sută de ani crizele petrolului și cele ale omenirii s-au cam legat. Mai exact, după Primul Război Mondial (ultima conflagrație din era colonială), petrolul, ca principală sursă de energie (artificială) a omenirii a avut legătură cu mai toate crizele majore ale acesteia, inclusiv în Al Doilea Război Mondial (în 1940 URSS a livrat Germaniei peste 600 de mii de tone de combustibili). În anii 70 cele două crize din Orientul Mijlociu au dus la o devalorizare istorică a dolarului, urmată de creșterea dobânzilor și o criză „a datoriilor suverane” care a contribuit semnificativ la falimentul comunismului. În anii 90 și 2000 războaiele din Golf, dar și ascensiunea economică a Chinei au urcat la cer prețul petrolului (între 2001 și 2008), ceea ce a finanțat și relansat ambițiile militariste ale Rusiei, dar și investițiile în petrolul de șist, ce a dus SUA pe primul loc în producția mondială. Și totuși, Criza Coronavirus poate avea o particularitate față de precedentele crize ale omenirii, pe relația cu petrolul. S-ar putea să o fi generat pe ultima.
Nu insist pe prețurile negative ale petrolului înregistrate la bursa de la New York. Puteți citi aici detalii și asculta explicațiile unui specialist de la Goldman Sachs. Un singur lucru vreau să subliniez. Deși contextul a fost unul particular, n-a fost vorba de un accident ci de un fenomen previzibil și, într-o oarecare măsură chiar așteptat, de vreme ce analiștii americani observau încă de la începutul lunii martie că din așa-numitul război al prețurilor dintre Rusia și Arabia Saudită cea mai lovită s-ar putea să iasă America.
Articolul integral pe MOISE.RO
