Nicio femeie nu l-a salvat pe Don Juan, pe scena Teatrului Național din București

Nicio femeie nu l-a salvat pe Don Juan, pe scena Teatrului Național din București

Fiecare „Întâlnire JTI” este un eveniment în funcție de care se modifică agendele elitelor din Capitală. Organizatorii de spectacole nu programează titluri tari, pentru că știu că iubitorii de cultură au confirmat deja prezența la spectacolul propus de JTI, iar personalitățile din domenii diverse, din business, artă, politică, medicină își fac loc în agendă pentru acest eveniment. Întâlnirile JTI sunt un fenomen, pentru că nu doar reunesc public pasionat de dans, ci deschid căi în business. Cum? În discuțiile din foaier, atunci când un actor îi poate reproșa ceva unui politician, un medic poate lăcrima de emoție după un moment artistic, iar oamenii de business își propun să susțină arta. Unii se țin de cuvânt, alții uită provocarea, de îndată ce părăsesc frumoasa sală de spectacole a Teatrului Național.

O companie de tutun susține sănătatea culturală

La cea de-a XXIII-a ediție a acestui demers cultural valoros pentru că reprezintă posibilitatea reală ca publicul din România să se întâlnească cu nume importante ale dansului contemporan, compania invitată a fost Aterballetto / Fondazione Nazionale della Danza. „Don Juan”, în coregrafia lui Johan Inger. Compania a fost fondată în 1977, sub denumirea Compagnia di Balletto dei Teatri dell’Emilia-Romagna, iar începând din 1979 este cunoscută sub numele de Aterballetto. Activitatea Fondazione Nazionale della Danza este susținută de Ministerul Culturii din Italia, de Institutele Culturale italiene și de Ambasadele Italiei sub coordonarea Miniesterului de Afaceri Externe. Johan Inger este coregraf independent şi creează pentru companii din întreaga lume, printre care Swedish National Ballet, Compania Nacional de Danza, Aterballetto, Lyon Opera Ballet, Les Ballets de Monte Carlo şi Nederlands Dans Theater.

Așadar, Teatrul Național București. Sala arhiplină. Spectacolul începe cu imaginea maternității, cu Femeia care dă naștere. Femeie care nu rămâne constantă ca prezență în dezvoltarea și maturizarea copilului său, făcându-l pe acesta să se confrunte cu anxietatea separării, anxietate pe care o regăsim în relațiile lui disfuncționale cu toate celelalte femei.

Asta face ca Don Juan să fie, în egală măsură un căutător și un cuceritor. Viziunea lui Inger îl arată pe acest bărbat legendar, unul dintre cei mai cunoscuți seducători din ficțiune în poziții chiar de fragilitate. „Ceva”, „cineva” îi răpea mama, Femeia ale cărei bătăi de inimă doar el le auzise din pântec.

Relația disfuncțională cu mama sa îl aruncă în brațele primei Femei din intimitatea sa. Elvira este pentru Don Juan posibilitatea împlinirii unui destin ales cumva prin liber arbitru. Ea îi oferă un cămin simbolizat în scenografie de o căsuță de mărimea unei jucării. Ideea de maternitate apare din nou, însă este sugerat faptul că Don Juan vede în Elvira atât potențiala mamă a copiilor săi, cât și Femeia-Copil. Leo este când prietenul loial al lui Don Juan, când rivalul său, când alter ego-ul.

Dimensiunile acțiunii și ale imaginarului sunt sugerate atât de momentele pe picioroange, cât și de light design-ul care corporalizează, materializează lumina sau lipsa ei și de felul în care mutarea sau prăbușirea intenționată a decorului creează o coloană sonoră secundară.

Un moment tulburător este dragostea din urmă a lui Don Juan, când apropierea intimă de femeie se cufundă din spasme carnale în mișcări de zbor, șocând odată cu apariția chipului mamei sale, ca o prezență constantă și o vină pentru disfuncționalitățile din patul, inima, viața și conștiința acestui personaj fabulos. Cu toate acestea, nicio Femeie nu reușește să-l salveze pe Don Juan de intensitatea pătimașă în care își consumă iubirea.

La conferința de presă, protagoniștii spectacolului au oferit jurnaliștilor cheia lor de descifrare a personajelor.

„În interpretarea mea, Don Juan este un personaj cameleonic, care îmbină cucerirea și căutarea. Are capacitatea de a fi ceea ce vrea femeia să fie. Cu Elvira comunică de la egal la egal, cu Zerlina se transformă într-un țăran, cu donna Ana devine aristocrat, pe Ines reușește să o convingă să aibă încredere în el. Își dorește să fie iubit, apreciat, dar nu oferă iubire. Alege să privească partea lui întunecată, nu știe să dăruiască. În cele din urmă nu se salvează și e devorat de proprii monștrii”, a precizat Daniele Ardillo, dansatorul Aterballetto care îl interpretează pe Don Juan.

„Personajul Leo are la început o relație de amiciție cu Don Juan. Leo vrea să-l ajute să înțeleagă consecințele faptelor sale, care pot duce la comiterea unui păcat sufletesc. Există un moment de răscruce în care Don Juan se întoarce și își dă seama că există ceva mai mult dincolo de el însuși.”, a spus Matteo Fiorani, dansatorul care îl interpretează pe Leo.

Din perspectivă feminină, Elvira, interpretată de Estelle Bovay, care interacționează cel mai mult pe parcursul lucrării cu personajul principal, oferă iubire necondiționată: „Elvira este prima femeie după mamă pe care o cunoaște Don Juan. Era naiv, deschis, aflat în căutarea acestui gen de femeie. Din perspectiva lui Johan Inger, relația lor este naturală. Ea încearcă să-i ofere un viitor și îl face să se întrebe „De ce nu?”. Începe să vadă că lipsește ceva. Relația lor se dezvoltă în prima jumătate a spectacolului, până când inima lui Don Juan începe să moară. Relația cu Elvira este de iubire necondiționată, ea e optimistă și speră că el va înțelege la un moment dat. Dar nu este așa. Această stare sufletească a Elvirei și emoțiile ei sunt dificil de transmis”.

„Don Juan” rămâne un spectacol pe care dacă l-ați ratat în România, merită să îl căutați pe afișele internaționale.

Au dansat:

Don Juan – Saul Daniele Ardillo
Mama – Federica Lamonaca
Leo – Matteo Fiorani
Elvira – Estelle Bovay
Masetto – Giulio Pighini
Zerlina – Sandra Salietti Aguilera
Tisbea – Martina Forioso
Don Ottavio – Giovanni Leone
Donna Anna – Ivana Mastroviti
Ines – Arianna Kob

alături de Albert Carol Perdiguer, Sara De Greef, Leonardo Farina, Arianna Ganassi, Clement Haenen, Helias Tur-Dorvault

Regie: Gigi Cristoforetti

*Foto: Ciprian Zinca

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed