„Specialiştii CNCAN analizează datele primite şi vor elabora până pe 15 septembrie un raport preliminar de evaluare. De asemenea, până la sfârşitul anului, vom întocmi şi raportul final de evaluare privind testele de stres, după care CNCAN va da publicităţii analiza făcută”, au declarat joi Agenţiei NewsIn reprezentanţii CNCAN.
Potrivit acestora, rapoartele elaborate vor fi prezentate în cadrul unor şedinţe comune, la care vor participa toate instituţiile române cu activitate în domeniul nuclear, după care se trimit la Comisia Europeană şi la ENSREG (The European Nuclear Safety Regulators Group – Grupul european de nivel înalt privind securitatea nucleară şi managementul deşeurilor radioactive).
Practic, testele de stres reprezintă o reevaluare a marjelor de securitate nucleară în situaţii generate de evenimente naturale extreme, care depăşesc bazele de proiectare, precum şi a măsurilor implementate pentru managementul accidentelor severe. Scopul acestor teste este de a identifica măsuri/modificări practicabile pentru îmbunătăţirea securităţii nucleare.
Reprezentanţii Nuclearelectrica anunţaseră încă din luna iunie că vor cheltui 50 milioane euro pentru a realiza aceste teste de stres la cele două reactoare nucleate pe care le administrează la Cernavodă, măsuri solicitate de Comisia Europeană în contextul accidentului de la Fukushima. Testele de stres au fost efectuate de Nuclearelectrica împreună cu AECL (autoritatea de proiectare a sistemului CANDU).
Testele de stres solicitate de Uniunea Europeană au început la CNE Cernavodă încă din prima parte a lunii iunie, potrivit datelor transmise de Nuclearelectrica, la solicitarea NewsIn.
Reprezentanţii Nuclearelectrica spun că până la 31 octombrie 2011 vor transmite CNCAN şi raportul final al testelor. „Apoi, CNCAN va întocmi până la 31 decembrie 2011 raportul de evaluare, ce va fi supus unei evaluări colegiale în cadrul ENSREG cu participarea CE, în primul trimestru al anului 2012)”, spun reprezentanţii Nuclearelectrica.
Ca răspuns la accidentul de la Fukushima din martie 2011, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniu au solicitat acţiuni imediate. Astfel, INPO (Institute of Nuclear Power Operations) şi WANO (World Association of Nuclear Operators) au emis pe 14, respectiv 17 martie 2011 două documente similare prin care se solicita tuturor centralelor afiliate verificarea capabilităţii de răspuns în cazul unor accidente severe rezultate ca urmare a unor evenimente care sunt în afara bazelor de proiectare, verificarea capabilităţii de răspuns în cazul pierderii totale a surselor de alimentare cu energie electrică, verificarea capabilităţii de răspuns în cazul unor inundaţii interne şi/sau externe, dar şi modul de răspuns în cazul unor incendii sau inundaţii cauzate de cutremur.
„Acestor cerinţe, CNE Cernavodă le-a răspuns prin următoarele acţiuni: inspecţii în teren ale structurilor sistemelor şi echipamentelor, verificarea procedurilor existente şiverificarea nivelului de calificare a personalului”, spun oficialii Nuclearelectrica.
Ulterior, Consiliul European a decis în data de 25 martie 2011 că „securitatea nucleară a tuturor centralelor nucleare din UE trebuie revizuită în baza unor evaluări de risc transparente şi extinse-stress tests”. ENSREG (European Nuclear Safety Regulators) a emis la sfârşitul lunii mai un set de specificaţii tehnice în baza carora autorităţile de reglementare ale fiecărui stat membru să solicite titularilor de licenţă efectuarea unor reevaluări a marginilor de securitate nucleară.
Raportul ce urmează a fi întocmit de Nuclearelectrica va urmări îndeaproape specificaţiile UE privind „stress test”. Aceste specificaţii includ evenimentele de iniţiere şi situaţiile de accident care urmează a fi analizate, ipotezele de evaluare şi informaţia cerută pentru fiecare scenariu de accident analizat, cerinţa pentru evaluarea măsurilor de management al accidentelor severe, cerinţe privind raportul care documentează evaluarea şi descrierea procesului de verificare a rapoartelor la nivel european.
„Raportul Nuclearelectrica va face referire la evenimente naturale extreme: cutremur, innundaţii, pierderea alimentării cu energie electrică/apă, precum şi măsurile pentru situaţii de urgenţă (măsuri de prevenire a deteriorării zonei active, pierderii integrităţii anvelopei, măsuri pentru limitarea impactului eliberărilor radioactive, pierderea răcirii bazinului de combustibil uzat etc) şi va include datele de proiect penrtu fiecare caz în parte, măsurile de protecţie prevăzute, conformitatea cu datele de licenţiere, evaluarea marjlelor de securitate nucleară, precum şi măsurile prevăzute în vederea prevenirii accidentelor majore”, mai afirmă oficialii Nuclearelectrica.
Nuclearelectrica deţine cele două unităţi ale Centralei de la Cernavodă, precum şi Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti. Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă au fiecare instalată o putere de circa 720 MW. Alte două reactoare urmează să fie construite şi puse în funcţiune după 2017, cu o putere instalată asemănătoare primelor.
Producătorul de electricitate Nuclearelectrica are în prezent circa 2.200 de angajaţi. Dintre aceştia, circa 1.700 sunt cei de la cele două unităţi nucleare de la Cernavodă. Unitatea 1 de la Cernavodă a intrat în exploatare comercială în decembrie 1996, iar Unitatea 2 în septembrie 2007.
Nuclearelectrica, deţinută de stat, este al doilea mare producător de energie electrică din ţară. Nuclearelectrica a avut anul trecut o producţie de 11.623.492 MWh (11,62 TWh), în scădere uşoară, de circa 1%, faţă de producţia realizată în 2009, de 11.751.764 MWh. Compania a acoperit astfel în 2010 aproape 20% din totalul de energie electrică produsă în România.
