În carieră a fost descoperit un canal carstic deschis, cu un diametru de jumătate de metru, din care se scurg zilnic între 860 şi 1.300 de metri cubi de ape reziduale.

Potrivit organizaţiilor ucrainene de mediu, dacă deşeurile vor ajunge în Sivka, un râu din apropiere, iar, apoi, în Lemniţa, care asigură cu apă potabilă oraşul Kaluş şi localităţile din împrejurimi şi se varsă în Nistru, poluarea ar putea afecta şi localităţi din Republica Moldova şi România. Mai mult, în pericol ar fi întreaga floră şi faună din râul Nistru.

Reprezentanţi ai administraţiei regiunii Ivano-Frankovsk şi oficiali ai Consiliului local din Caluş au declarat joi, 18 iulie, că situaţia de la rezervorul Dombrovski suscită îngrijorare, conform ziarului Segodnia.

Prim-vicepreşedintele administraţiei regionale Ivano-Frankovsk, Vasili Pavliuk, a declarat – potrivit Birjevoi lider – că oficialii din regiune intenţionează să ceară cabinetului de miniştri de la Kiev să decreteze regiunea drept zonă de pericol ecologic major şi să aloce bani din fondul de rezervă al bugetului de stat pentru eliminarea consecinţelor scurgerii de ape reziduale.

La rândul său, şeful districtului Kaluş a estimat că pentru rezolvarea problemei ar fi nevoie în prezent de trei-patru milioane de grivne, iar pentru securizarea completă a carierei ar fi necesare aproximativ 200 de milioane de grivne.

Dombrovski este singura carieră minieră din lume în care sarea a fost exploatată sub cerul liber. Adâncimea gropii este de 140 m, lungimea sa de 900 m, iar lăţimea sa totalizează 850 m.

Totuşi, ecologistul ucrainean Vladimir Boreiko a cerut mass media din ţara sa să nu inflameze situaţia. Efectele scurgerii de ape reziduale trebuie într-adevăr îndepărtate, dar situaţia nu este atât de gravă precum o descriu ziarele de la Kiev, a spus el. Incidente de acest fel s-au întâmplat de cel puţin 30 de ori în ultimii ani în Ucraina, a adăugat Boreiko, citat de Birjevoi lider.