Am decis să spunem „Nu” aderării României şi Bulgariei la Schengen, pentru că nu există un stat de drept deplin în aceste ţări, a anunţat ministrul şi a citat din concluziile raportului CE pe justiţie din 2011, dând ca exemplu, în cazul României, faptul că CE spune că „progresele în lupta anticorupţie trebuie să continue”, iar în cazul Bulgariei a invocat achitări în procesele de mare corupţie.
„Când aceste ţări s-au alăturat UE, în 2007, deja le-am spus că era prea devreme instituind Mecanismul pentru Cooperare şi Verificare”, a menţionat ministrul olandez al imigraţiei.
El a subliniat că în prezent lipseşte „deplina încredere” în reformele pe care trebuiau să le facă cele două ţări în sistemul judiciar, deşi a recunoscut că Bulgaria şi România au făcut eforturi pentru a îmbunătăţi situaţia în domeniu.
Rezultatele nu sunt însă suficiente, trebuie înlăturate neajunsurile, a arătat ministrul. „Trebuie să lucrăm la conţinut”, a insistat oficialul olandez. „Nu timpul, ci conţinutul ne interesează”, a adăugat el, precizând că România şi Bulgaria au ocazia să-şi demonstreze capacitatea de a fi membri de încredere ai UE la următorul raport pe justiţie.
Întrebat dacă se referă la raportul din februarie 2012, Gerd Leers a spus că, din câte ştie, acela este doar un raport de etapă, sugerând astfel că se referă la raportul final, din vara anului 2012. „Până atunci, e inutil să discutăm”, a apreciat ministrul, întrebat când ar mai putea fi luat în discuţie subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen.
Se pune o problemă de credibilitate în sistemul Schengen, a argumentat Leers. Există o lipsă de încredere că implementarea sistemului Schengen în aceste ţări poate fi făcută corect. Ceea ce facem noi acum este o acţiune de „prevenire”, vrem să prevenim să decidem acum şi să regretăm mai târziu, a spus ministrul olandez.
Leers a negat că decizia Olandei a fost luată la presiunile Partidului Libertăţii, formaţiune naţionalistă şi antiimigraţionistă, care sprijină în Parlament coaliţia guvernamentală minoritară. „Aceste argumente sunt simpliste”, a replicat oficialul olandez, dând de înţeles că este opinia împărtăşită de întregul arc guvernamental.
El a arătat că însuşi faptul că se propune o aderare în etape la Schengen a României şi Bulgariei – sprijinită de majoritatea membrilor UE – dovedeşte că şi aceşti membri au unele dubii şi se feresc de o aderare deplină.
Întrebat dacă decizia Olandei nu-i afectează şi pe investitorii olandezi, a căror prezenţă în România este semnificativă, Gerd Leers a arătat că aceşti investitori erau în România încă dinainte de a se discuta despre Schengen, ceea ce dovedeşte că au avut suficientă încredere în sistem aşa cum era. „Oamenii trebuie însă să vadă că ţinem la standarde”, a adăugat ministrul. „Există o lipsă de încredere în Europa, oamenii se tem. Trebuie să asigurăm aceşti oameni că vieţile le sunt în siguranţă”, a afirmat Leers, invocând traficul de persoane, droguri sau arme care este favorizat de o „fluiditate” la graniţe.
Oficialul guvernului de la Haga crede, totuşi, că în pofida acestei decizii – motivate obiectiv, în opinia sa – relaţia bilaterală cu România nu va fi afectată, ci, dimpotrivă, chiar se va îmbunătăţi.