Parlamentul European a afirmat miercuri că extinderea Uniunii Europene trebuie tratată ca o investiție strategică în securitatea și stabilitatea continentului, într-un raport adoptat în plen care plasează politica de lărgire a UE într-o logică geopolitică explicită. Eurodeputații avertizează că prețul neextinderii ar putea depăși costul aderării unor noi membri, deoarece ar putea apărea zone geopolitice gri vulnerabile la influențe externe ostile.

Pe scurt

1. Parlamentul European consideră extinderea UE o investiție strategică în securitatea Europei.
2. Eurodeputații avertizează că neextinderea ar putea crea zone geopolitice gri vulnerabile la influențe externe.
3. Parlamentul cere deschiderea rapidă a negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova.
4. Procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merit și pe respectarea valorilor UE.
5. Raportul susține utilizarea mai frecventă a votului cu majoritate calificată în deciziile legate de extindere.

Parlamentul European consideră că extinderea Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru stabilitatea continentului într-un context geopolitic marcat de tensiuni și competiție strategică. În raportul adoptat în plen, eurodeputații afirmă că lărgirea Uniunii este un răspuns direct la evoluția realității geopolitice și o investiție vitală în securitatea și stabilitatea UE. Documentul atrage atenția că lipsa progreselor în extindere ar putea genera spații de instabilitate în vecinătatea Uniunii. În evaluarea eurodeputaților, costul neextinderii ar putea depăși costul aderării unor noi state membre, deoarece zonele rămase în afara procesului european pot deveni vulnerabile la influențe străine ostile. Raportul subliniază că mai multe state candidate au stabilit deja calendare ambițioase pentru finalizarea negocierilor de aderare. Muntenegru urmărește încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, iar Albania până în 2027. Parlamentul consideră că Uniunea ar trebui să sprijine aceste obiective atunci când sunt însoțite de reforme concrete și solicită Consiliului să recunoască acest impuls și să elimine eventualele blocaje procedurale. Eurodeputații cer, în același timp, deschiderea rapidă a capitolelor de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, argumentând că viitorul acestor state, la fel ca al țărilor din Balcanii de Vest, se află în Uniunea Europeană, în acord cu aspirațiile exprimate de cetățenii lor. În același timp, Parlamentul insistă că procesul de aderare trebuie să rămână strict bazat pe merit și pe respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Documentul arată că nu pot exista scurtături atunci când este vorba despre statul de drept, reformele democratice, libertatea mass-media, drepturile minorităților, independența sistemului judiciar sau lupta împotriva corupției. Raportul acordă o importanță specială alinierii statelor candidate la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. Eurodeputații consideră acest criteriu un indicator esențial al orientării geostrategice a unei țări și observă că regresul democratic apare mai frecvent în statele cu un nivel scăzut de aliniere la această politică sau în cele unde procesul de aderare a stagnat. Parlamentul cere și o monitorizare mai strictă a reformelor în statele candidate, în special în cadrul capitolului privind elementele fundamentale ale negocierilor de aderare. În paralel, raportul solicită consolidarea sprijinului pentru actorii pro-europeni din societatea civilă care contribuie la implementarea reformelor și la consolidarea valorilor europene. Eurodeputații consideră că viitorul buget multianual al Uniunii trebuie să prevadă resurse adecvate pentru sprijinul de preaderare și să permită o cooperare mai strânsă în domenii precum infrastructura, securitatea, reziliența și combaterea manipulării informațiilor străine. În raport este evidențiat și progresul realizat de Republica Moldova în procesul de aderare. Parlamentul salută finalizarea procesului de examinare analitică a legislației, realizată în pofida amenințărilor hibride persistente la adresa țării. Documentul subliniază, de asemenea, importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea și prosperitatea întregului continent european. Eurodeputații consideră că îmbunătățirea conectivității dintre Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria și Turcia în domeniul transporturilor, energiei și infrastructurii digitale ar putea consolida reziliența regională, diversifica lanțurile de aprovizionare și crea rute comerciale alternative. Raportorul Petras Auštrevičius a afirmat că fiecare etapă de extindere a Uniunii a consolidat influența economică și politică a Europei, explicând că fiecare nou membru a contribuit la creșterea prosperității și securității cetățenilor europeni. În opinia sa, actualul context impune adaptarea modelului de integrare europeană pentru a răspunde atât intereselor Uniunii, cât și așteptărilor statelor candidate. El a subliniat că extinderea trebuie să meargă în paralel cu reforme interne menite să protejeze funcționarea Uniunii și să îmbunătățească procesele decizionale, inclusiv prin utilizarea mai largă a votului cu majoritate calificată. În același timp, Uniunea trebuie să finalizeze aceste reforme înainte ca cele mai avansate state candidate să îndeplinească criteriile de aderare și să fie pregătite să devină membre ale UE. Raportul a fost adoptat cu 385 de voturi pentru, 147 împotrivă și 98 de abțineri. Discuțiile privind extinderea Uniunii Europene au căpătat o dimensiune geopolitică mult mai pronunțată după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, instituțiile europene tratează tot mai frecvent lărgirea Uniunii nu doar ca un proces de integrare economică și politică, ci și ca un instrument de stabilitate strategică pentru vecinătatea estică și pentru regiunea Balcanilor de Vest.