Candidatul la funcţia de cancelar al opoziţiei social-democrate va fi Peer Steinbrück. Fostul prim-ministru în landul federal Renania de Nord-Vestfalia (între anii 2002 şi 2005) şi ex-ministru al finanţelor în cabinetul marii coaliţii a cancelarei Merkel (între 2005 şi 2009) a fost desemnat de către Partidul Social-Democrat (SPD) care, astfel, a pus capăt speculaţiilor privind viitoarea candidatură. Mai toţi comentatorii germani sunt de părere că Steinbrück prezintă pentru Merkel un „pericol” real şi că la alegerile generale care vor avea loc în toamna anului viitor, el ar putea deveni noul şef al guvernului federal, scriu cei de la RFI.ro.
Dorinţa de a deveni şeful guvernului a exprimat-o şi candidatul social-democrat în cursul unei conferinţe de presă, calificînd-o drept obiectivul electoral principal al partidului său: „E vizibil de pe acum că acest guvern federal nu va mai fi confirmat anul viitor. Noi nu urmărim să fie înlocuit doar parţial, ci să fie înlocuit cu un guvern de coaliţie social-democrat/ecologist.”
Cu alte cuvinte, Steinbrück nu agrează ideea unei mari coaliţii formată din social-democraţi şi creştin-democraţi. În alte declaraţii făcute de Steinbrück şi colegii săi de partid, aceştia au respins şi ideea coabitării cu liberalii care în prezent participă la guvernare, cît şi o alianţă cu postcomuniştii din aşa zisul Partid al Stîngii sau cu Partidul Piraţilor care, în ultimul an, a reuşit să obţină mandate în mai multe parlamente de land.
Ecologiştii au salutat desemnarea lui Steinbrück, pregătindu-se să-şi re-cimenteze cursul de apropiere în vederea alianţei promise.
Steinbrück încă nu şi-a pus la punct un program electoral, deoarece are probleme cu aripa stîngiştilor din propriul partid. Aceştia pledează mai degrabă pentru o linie similară cu cea a preşedintelui francez. Fără a intra într-o polemică directă cu cei care-i contestă competenţa şi care-i reproşează o prea mare apropiere faţă de reprezentanţii sistemului financiaro-bancar, Steinbrück a preferat să se exprime prin sofisme, fără a dezvălui ce măsuri va lua dacă va deveni cancelar. „Programul trebuie să se potrivească cu candidatul, iar candidatul cu programul. Va trebui să i se acorde candidatului şi o anumită libertate de mişcare individuală”, afirma Steinbrück.
Criticii îi reproşează candidatului, în vîrstă de 65 de ani, tocmai această „libertate de mişcare”, susţinînd că jonglează cu cifrele mai ales cînd e vorba de venituri individuale. În acest context, s-au făcut auzite numeroase voci care au cerut insistent ca Steinbrück să dezvăluie suma onorariilor primite în urma unor conferinţe ţinute în faţa unor reprezentanţi ai băncilor şi oamenilor de afaceri.
Această lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte onorariile lui Steinbrück a redeclanşat discuţia despre o reformă generală a reglementărilor existente. Între altele se cere ca politicienii să fie obligaţi să facă publice integral toate veniturile din aşa numite activităţi secundare. În prezent, deputaţii sunt obligaţi să anunţe aceste venituri cînd depăşesc 1000 de euro. Potrivit ziarului „Der Tagesspiegel”, Steinbrück a susţinut ca deputat peste 80 de conferinţe, inclusiv în cadrul unor firme cu care avea legături ca fost ministru. Potrivit presei, între anii 2009 şi 2012, Steinbrück ar fi încasat cel puţin 500.000 euro. Unii comentatori sunt de părere că suma ar fi dublă.