Petroliștii cer schimbarea legii lui Dragnea! Dar Coaliția se ceartă

0
53
sondă marină

Petroliștii care au interese în Marea Neagră cer politicienilor români să schimbe legea offshore, care reglementează cadrul fiscal al exploatărilor din largul mării, și susțin că statul român ar putea construi cu banii veniți din taxarea producției spitale, autostrăzi, centre medicale, rețele de apă și gaze etc.

 

Acest apel nu este o premieră însă lunile trec iar politicul a amânat pentru această legislatură modificarea respectivei legi, care este opera fostului lider PSD, Liviu Dragnea. Momentan, nimeni din Coaliție nu aude pentru că PNL și USR PLUS se ceartă pe morții COVID.

 

Legea lui Dragnea

Legea offshore de acum impune un impozit progresiv, între 15 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. Totodată, actul normativ stipulează că petroliștii care vor scoate gaze din Marea Neagră își  pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Aceștia au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. În plus, companiile au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească. Or, aceste condiții sunt considerate nesatisfăcătoare de către companiile petroliere.

Citește și:Marea Neagră, cea mai nouă țintă pentru ROMGAZ

Efectele legii lui Dragnea

De altfel, au și apărut mutări de când există această lege. Americanii de la ExxonMobil se retrag din Marea Neagră ca urmare a schimbării strategiei la nivel mondial. Dar legea lui Dragnea a cântărit foarte mult în ceea ce privește politica de la Marea Neagră. Ei sunt în parteneriat cu OMV în zona Neptun Deep, perimetru unde s-a descoperit o resursă consistentă de gaze naturale. De asemenea, rușii de la Lukoil dau semne de plecare. Recent, compania a trimis o scrisoare semnată de Andrey Kupriyanov, manager al activelor geologice, în care se spune că dorește să plece din Marea Neagră. Decizia a fost luată după rezultatele nemulțumitoare din primăvară legate de zăcămânutl Trident. O sondă forată de compania italiană Saipem nu a confirmat prognozele optimiste privind rezervele de hidrocarburi. Lukoil și Romgaz, cele două societăți care dețin concesiunea de la Trident, au cheltuit numai în semestrul IV din 2019 100 milioane de dolari. De altfel, rușii au scris în raportul pe 2019 că performanțele segmentului Upstream (explorare-exploatare), în special cele internaționale, au fost afectate negativ de recunoașterea cheltuielilor cu săparea “unei sonde sterile” în România și a aprecierii rublei.

 

Citește și: Moment istoric! O nouă platformă de foraj a fost instalată în Marea Neagră

Petroliștii țin autoritățile în șah

OMV Petrom ține în șah puterea de la București în sensul că amână anunțul de începere a producției de la Neptun Deep. ”Rămânem dornici să vedem proiectul strategic Neptun Deep dezvoltat. Decizia finala de investiție depinde de o serie de factori, inclusiv de un mediu fiscal stabil și competitiv și de o piață liberă a gazelor naturale”, este o frază care se repetă în comunicatele OMV Petrom. Zăcământul Neptun Deep a fost estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

”Gazele naturale din Marea Neagră reprezintă oportunitatea României, acestea urmând a aduce numeroase beneficii țării noastre, dacă investițiile vor fi demarate. Astfel un cadru fiscal și de reglementare competitiv va debloca investițiile la scară largă necesare dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră, având un impact economic pozitiv semnificativ, dar aducând și alte beneficii de natură socială și geostrategică”, susțin reprezentanții Federației Patronale Petrol și Gaze.

Pe scurt, la nivel principial, investitorii au nevoie de asigurarea a trei elemente esențiale:

  • Stabilitate legislativă și fiscală;
  • O piață liberă de gaze naturale, fără intervenții administrative;
  • Un sistem fiscal competitiv și echilibrat.

Oficialii Federației susțin că din banii strânși de statul român din Marea Neagră ar putea constru 1.100 de creșe, grădinițe și școli, sau poate constru toată centura Bucureștiului, în format de autostradă, sau poate reabilite linia CFR Simeria-Sighișoara, sau poate construi 760 de centre medicale în zonele rurale, sau poate ridica 12 noi spitale etc.

 

Ce spune ministrul Energiei

Legea offshore nu a putut fi schimbat în legislatura trecută  pe motiv că partidele care configurau Parlamentul nu s-au înțeles. Totul a rămas pe seama actualului Legislativ însă nu există nicio inițiativă în acest sens. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat recent că legea offshore va fi modificată până la finalul acestei sesiuni parlamentare, adică în vară. El i-a rugat pe investitorii care aşteaptă această lege pentru a debloca investiţiile să mai aibă „puţintică” răbdare. „Va fi o iniţiativă parlamentară a coaliţiei şi sunt convins că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare va fi aprobată. Îmi doresc un consens mai larg decât consensul din coaliţie şi sunt convins că vom avea colegi în parlament în afara coaliţiei care vor vota alături de noi modificarea legii. Mai aveţi puţintică răbdare”, a spus Popescu la un eveniment de specialitate, răspunzând unei întrebări adresate de reprezentantul investitorilor din Marea Neagră. Doar că în aceste zile Coaliția trece printr-o gravă criză.