AcasăEconomiePiaţa românească de artă în 4 topuri - Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza...

Piaţa românească de artă în 4 topuri – Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza şi Ştefan Luchian, în topul tranzacţiilor

Topurile sau listele au fost realizate ţinând cont de cel mai obiectiv criteriu – al valorii de adjudecare publică a operelor de artă, conform istoricului tranzacţional al caselor de licitaţii româneşti, dar şi de alţi factori relevanţi, precum: raritatea în piaţă a operei artistului, frecvenţa expoziţiilor, shiftul către noile generaţii de colecţionari, potrivit unui comunicat Artmark. 

Cele 4 topuri, publicate la începutul noului sezon al pieţei româneşti de artă, aliniază artiştii contemporani investibili ce au urmat (şi promit să urmeze) un trend ascendent în piaţa românească de artă, cei 10 Mari Maeştri tranzacţionaţi peste 100.000 de euro în piaţa românească de artă, o listă a artiştilor de patrimoniu astăzi subevaluaţi în piaţă, dar şi o listă de probabilităţi cu privire la cum vor evolua anumiţi artişti contemporani tineri (supercontemporani).

Primul Top „20+1 artişti contemporani investibili. Pariuri pentru viitor” concluzionează pe scurt o caracterizare a artistului, o predicţie de evoluţie şi câteva argumente pentru probabila evoluţie pozitivă de piaţă a artistului listat.

Lista/ topul este alcătuit de clasici ai contemporanei care au dat dovadă de rezilienţă, după ani de cotare medie sau favorabilă, şi au izbutit să facă trecerea dinspre gustul vechilor generaţii de colecţionari către cel al noilor generaţii de colecţionari (colecţionarul contemporan), precum şi din artişti contemporani ce s-au apreciat treptat şi continuu în ultimii 3-5 ani, pentru argumentele de piaţă analizate, şi probabil vor continua să se aprecieze financiar, pentru aceleaşi argumente.

Rezultate promiţătoare

Corneliu Baba, Felix Aftene, Sabin Bălaşa, Ştefan Câlţia, Constantin Piliuţă, Jules Perahim sunt câţiva dintre cei 21 de artişti care au înregistrat, în ultimii ani, argumente de piaţă şi rezultate promiţătoare.

Arta contemporană este privită astăzi cu încredere, fiind considerată „investiţia omului educat”, precum şi una dintre cele mai utile şi profitabile oportunităţi de investiţie, apreciată, aşadar, nu doar pentru valenţele estetice şi educative ca produs cultural, cât şi pentru potenţialul de câştig din creşterea valorii de piaţă.

Cel de-a doua listă – „Top 10 clasici peste 100.000 de euro”, aliniază cei mai reprezentativi artişti pentru arta românească importantă, după rezultatele de piaţă din ultimii ani,  prezentând grafic sugestiv scara artiştilor, recordul obţinut şi valoarea opere de artă.

În topul tranzacţiilor de pe piaţa românească de artă rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza, iar lista Galei de 10 este închisă de recent intratul Nicolae Vermont. Rezultatele prezentate în cel de-al doilea top demonstrează continuarea trendului de creştere a pieţei româneşti de artă, dar şi interesului colecţionarilor şi investitorilor pentru segmentul artei de patrimoniu, al artiştilor istorici, expuşi în muzeele din România.

Evoluţie modestă

„Top 20 probabilităţi. 20 de artişti istorici muzealizaţi de specialişti, azi subevaluaţi în piaţă (500-5.000 de euro)” prezintă o listă a artiştilor care au avut o evoluţie modestă în piaţa românească de artă a ultimilor ani, fiind subevaluaţi în piaţă (în special datorită deficitului de organizare de expoziţii de artă importantă de către reţeaua naţională a muzeelor, care să îi readucă în atenţie, precum şi a producţiei foarte scăzute de literatură de specialitate), chiar dacă operele acestor artişti sunt expuse permanent în toate muzeele importante de artă românească.

Ştefan Dimitrescu, Jean Alexandru Steriadi, Eustaţiu Stoenescu sau Ion-Theodorescu Sion sunt doar câţiva dintre artiştii care alcătuiesc lista, artişti muzeali importanţi, care au lăsat o moştenire artistică bogată, variată şi durabilă şi care au potenţialul calitativ şi masa creativă de a reajunge în prim-plan, în cazul în care sunt reintroduşi în agenda atenţiei publice, prin organizarea de expoziţii relevante şi realizarea de monografii în tiraje suficiente.

Analiza prezintă publicului detalii despre activitatea creatoare a artiştilor, previziuni cu privire la evoluţia acestora, dar şi potenţialele evenimente culturale retrospective cu scopul de a restaura figurile artiştilor clasici.

„Top 13 supercontemporani de urmărit” prezintă lista câtorva dintre tinerii artişti ce se străduiesc pe scena artei contemporane şi argumentele pentru care IMA concluzionează o viitoare apreciere a cotaţiei acestora. Irina Dragomir, Ştefan Ungureanu, Daniel Rădulescu, Obie Platon sau Mihai Mureşan sunt câţiva din cei listaţi, care merită în opinia IMA atenţia noilor generaţii de colecţionari sau investitori educaţi, pentru potenţialul acestora de creştere a valorii operelor şi a cotei de piaţă pe termen mediu şi lung.

Nu este mai puţin de remarcat că operele realizate de tânara generaţie de artişti, dar şi de cei istorici listaţi, au, în contextul inflaţionist, capacitatea de a păstra valoarea banilor, dincolo de potenţialul de a aduce posesorilor câştig efectiv din inspirata investiţie.

Analiza pieţei româneşti de artă în 4 topuri este publică aici şi cuprinde clasificările complete ale artiştilor în funcţie de datele obiective monitorizate de Institutul de Management al Artei.

Ultimele Articole