Dacă la finele anului 2008 şi în prima lună a lui 2009 autorităţile de la Bucureşti, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, au negat posibilitatea contractării unui împrumut de la instituţiile financiare internaţionale, spre sfârşitul lunii februarie, declaraţiile au început să fie nuanţate. Ce s-a schimbat: “Atacul” împotriva leului din octombrie, însoţit de explozia dobânzilor de pe piaţa monetară şi deprecierea de curs care a urmat au arătat clar că România este în faţa unui risc de depreciere severă a leului.
Însă, dacă iniţial s-a spus că România va face un împrumut doar “ca o centură de siguranţă”, iar primele cifre vehiculate la început se învârteau în jurul a şapte-opt miliarde de euro, în 24 martie, Guvernul de la Bucureşti semnează un acord de împrumut cu FMI, CE, Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BRED), în valoare de 19,95 miliarde de euro. Astfel, în perioada 2009-2010, România urmează să primească 12,95 miliarde de euro de la FMI, cinci miliarde de euro de la CE, un miliard de euro de la BM şi un miliard de euro de la BERD. Suma estimată să intre în ţară în acest an a fost, iniţial, de 11,8 miliarde de euro, sumă ce s-a micşorat considerabil după ce FMI şi CE au amânat acordarea celei de-a treia tranşe din cauza instabilităţii politice de la Bucureşti.
- 1. Formarea Guvernului şi retragerea lui Theodor Stolojan
- 2. Acordul de împrumut cu FMI şi Comisia Europeană
- 3. Introducerea impozitului minim
- 4. Greva din justiţie
- 5. Demiterea Cabinetului Boc
- 6. Elena Băsescu şi Gigi Becali în PE
- 7. Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură
- 8. Cele mai spectaculoase alegeri prezidenţiale
- 9. Record de şomeri în primul an al crizei
- 10. Prima recesiune după nouă ani
