În acest context, inginerul de origine austriacă, Anton Raky (1868–1943), nu avea cum să nu fie atras de pământurile de unde păcura „eşa nu izvora” şi unde „fântânile cu păcurile” asigurau o producţie anuală de 700 de vedere de păcură, aşa cum este precizat în “Monografia oraşului Câmpina, Istoric şi Documente”, pubicată în 1924 de Stoica Teodorescu.
Înginerul austriac, un adevărat Jock Ewing din celebrul serial Dallas, ajunge în zona Văii Prahova undeva în preajma Primului Război Mondial, atras de bogăţia subsolului şi începe exploatarea la Câmpina, pe dealurile din zona cunoscută localnicilor drept „Piţigaia”.
Aici sunt montate primele sonde de extracţie a petrolului, care foloseau o tehnologie de foraj profund la care se spune că şi-a adus o mare contribuţie şi Raky, fiind considerat un adevărat pionier în domeniu. Raky nu exploata petrol doar în România sau doar în Europa, avea platforme în diverse coluţuri ale lumii, în Africa, America Centrală şi de Sud.
Era un vizionar, dar şi un om religios. Aşa cum dovedesc documentele vremii, Raky nu a valorificat bogţiile altor state fără să lase ceva în urmă, iar la Câmpina nu putea proceda altfel. A construit la Câmpina, din banii lui, una dintre cele mai frumoase Biserici Catolice din România, dar şi un pod peste râul Prahova, acum în ruină. E adevărat, pentru cea de-a doua ctitorie a avut un interes personal, pentru că sondele sale se aflau exact pe versantul opus râului, iar muncitorii ajungeau cu greu prin apă la schela de petrol.
Totuşi, puţin ştiu că marii industriaşi ai începutului de secol respectau comunitatea, dacă unii au construit şcoli şi bisericii, Raky a avut grijă ca afacerea lui personală să nu deranjeze prea mult. Astfel a amenajat o adevărată reţea de tuneluri care străbăteau oraşul Câmpina de la un capăt la altul. Pe aici, prin aceste tuneluri – acum nefuncţionale- se transportau utilajele şi păcura de la sondă până la gară. Această reţea de tuneluri nu a supravieţuit timpului, dar se pare că ele mergeau în paralel cu ceea ce acum este Bulevardul Culturii – şi atunci ca şi acum o zonă de promenadă.
