Mai bine de 40 de voluntari americani şi canadieni şi-au dat întâlnire la Universitatea George Washington din Capitala federală americană, pentru a asculta explicaţiile co-fondatorului firmei Mars-One. Societatea olandeză lansase în aprilie un prim apel la candidatură pentru un drum doar dus spre planeta Marte. „A stabili o colonie pe Marte înseamnă că respectivii nu se vor mai întoarce pe Pământ”, a explicat patronul societăţii. În opinia acestuia, primii patru voluntari ar urma să plece spre Marte în 2022, urmând să aterizeze pe planetă şapte luni mai târziu, în 2023.
Această primă misiune va costa şase miliarde de dolari şi promotorii proiectului au ţinut să precizeze că nu au încă aceşti bani la dispoziţie. Nu există încă nici racheta, mijlocul de transport necesar pentru a-i duce pe aceşti primi voluntari spre îndepărtata planetă, scriu cei de la RFI.ro. Totuşi, o primă firmă ar fi început să lucreze la costumele viitorilor colonişti. Trebuie ştiut că mediul înconjurător pe Marte este complet ostil: nu există oxigen, nu există hrană, iar temperatura medie e de circa minus 63 de grade. „Ştim să fabricăm oxigen şi să reciclăm lucruri. Vom face aceste lucruri pe Marte”, a mai spus responsabilul de la Mars-One.
În ciuda acestor multiple necunoscute, aproape 80 de mii de voluntari şi-au manifestat interesul pentru această aventură. Printre cei reuniţi sâmbătă la Washington, Agenţia France Presse ne descrie o bibliotecară de 38 de ani, căsătorită şi mamă, entuziasmată de ideea că ar putea face parte din acest prim grup de colonişti pe Marte, aşa cum Cristofor Columb a descoperit America, acum cinci secole. Un alt voluntar, celibatar în vârstă de 40 de ani, inginer în aeronautică, speră să descopere canioane mai mari decât cele de pe Pământ, eventuale urme de viaţă şi de ce nu, chiar şi nişte marţieni, spune el pe un ton amuzat.
Întâlnirea acestor potenţiali colonişti pe Marte coincide cu împlinirea unui an de când robotul american Curiosity se plimbă pe solul marţian. Vehiculul a transmis deja pe Pământ 190 de gigabytes de date (echivalentul a aproape 50 de mii de cântece în format mp3), plus 37 de mii de imagini de înaltă rezoluţie. Succesele acestei misiuni care va mai dura cel puţin încă un an de zile sunt privite ca o primă etapă spre o viitoare cucerire a planetei roşii, este de părere însuşi patronul NASA, agenţia spaţială americană.