Academia Română, prin secția de științe economice, juridice și sociologice, propune naționalizarea Pilonului II de pensii, pozitarea progresivă a veniturilor și taxarea granzilor americani Google, Amazon, Facebook și Apple ca posibile soluții pentru evitarea unei crize majore și pentru refacerea postcriză a economiei României.
Conform unui raport, Academia Română cere aplicarea unor măsuri care s-au luat și în alte state, inclusiv oprirea plăților către fondurile de pensii din pilonul II (2020-2021) și orientarea celor 13,5 miliarde de euro disponibile la Fondurile private de pensii către susținerea unor afaceri strategice de stat (după exemplu măsurile adoptate de Guvernul finlandez). Alte măsuri aplicabile în România, după modelul altor state, sunt:
– înființarea unei unități guvernamentale și de afaceri COVID 19 (după exemplul Guvernului danez) în colaborare cu organizațiile de afaceri relevante și organizațiile de pe piața muncii pentru a rezolva problemele economice sectoriale. Printre obiectivele principale ar trebui să se regăsească și MicroFinance Fond cu un prag potențial de împrumut la 50.000 € și cu destinația finanțării către micile afaceri familiale;
– lansarea de bonuri de agrement subvenționate de la stat pentru a ajuta hotelurile să se redreseze din criză; sprijin turistic (11 milioane de euro). Buget suplimentar pentru implementarea acțiunilor de susținere a turismului în perioada iunie-septembrie 2020, în cooperare cu companiile aeriene și organizatorii de turism, precum și acțiuni de îmbunătățire a inițiativelor de atragere a turiștilor în perioada octombrie 2020 – martie 2021 după exemplu măsurile adoptate de Guvernul cipriot).
– amânarea plăților fiscale și a asigurărilor sociale pentru sectorul turistic până la 31 iunie a.c.;
– sectoarele care au fost grav afectate de pandemie (de exemplu, turism, restaurante, spații de
divertisment, sport, servicii culturale, transport) vor fi scutite de la plata contribuțiilor la asigurările sociale, impozitele pe salarizare impozitul pe întreprinderile mici. Contribuția angajaților va fi redusă până la 30 iulie a.c..
– sprijin pentru cultură: finanțare de sprijin de urgență pentru artiștii și entitățile cele mai afectate (1 M €); Mecanism de rezoluție pentru protejarea spectacolelor culturale și artistice anulate.
Referindu-se la măsurile fiscale, Academia Română propune renunțarea la cota unică. ”Nivelul redus al prelevărilor fiscale specific sistemului fiscal al României constituie un stimulent pentru reluarea şi dezvoltarea producţiei şi investiţiilor, dar în contextul disproporţiei dintre sumele necesare pe termen scurt şi resursele interne accesibile, acesta constituie o veritabilă capcană,
întrucât, dintre pârghiile posibile – creşterea impozitelor, reducerea cheltuielilor, care ar perturba atât cererea cât şi oferta şi creşterea datoriei publice, aceasta din urmă rămâne preponderent disponibilă. Structura actuală a veniturilor, cu o pondere mai mare a impozitării indirecte și a contribuțiilor sociale, (structură specifică sistemelor fiscale din țări aflate în curs de dezvoltare), trebuie orientată spre impozitarea progresivă a veniturilor. Pentru a evita repecusiunile penalizatoare ale investitorilor, preponderent din categoria multinaţionalelor, generate de iniţiativele individuale ale ţării, restructurarea fiscală în România trebuie să utilizeze şi să susţină forţa curentului multilateral, care avansează lent totuşi, în speţă din cadrul UE, care urmăreşte:
– revizuirea radicală a impozitării energiei, cu scopul de a descuraja utilizarea combustibililor fosili (motorină, benzină), eliminarea subvențiilor implicite pentru combustibilii fosili și a exceptărilor de taxare pentru industriile aviatice și maritime, care sunt în contradicție totală cu agenda UE de protecția mediului, revizuirea radicală a Directivei pentru Taxarea Energiei (Energy Tax Directive), adoptată în urmă cu 17 ani;
– un prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal;
– schimbarea mecanismului de taxare pentru importurile din afara UE, bazat pe componenta de mediu a produselor importate: taxele vor fi mai mari sau mai mici în funcție de emisiile de carbon emise la producerea respectivelor bunuri – controlul emisiilor interne, dar şi al celor importate – va fi instituită o ”barieră de carbon”, care să nu afecteze producția internă europeană, care trebuie să plătească prețul tranziției spre o economie verde;
– taxarea companiilor digitale în țara în care sunt obținute veniturile – vizând giganții americani
GAFA (Google, Amazon, Facebook și Apple) şi a altor companii care, de obicei, plătesc taxe în
paradisuri fiscale sau țări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg ş.a. (Notă:
iniţiative ale unor state europene-Franţa, Spania, Marea Britanie – au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală)”, se spune în raport.
Și autorii raportului continuă cu afișarea modelelor de afară. ”Un cadru naţional, în care consensul politic ar consolida suveranitatea statului în raport cu forţa financiară şi puterea de influenţă ale multinaţionalelor care deţin puterea de decizie în domeniul afacerilor, ar permite mobilizarea unor resurse chiar într-un interval scurt de timp, pentru finanțarea eforturilor de combatere a pandemiei şi reluare a creşterii economice. De reţinut, în acest sens:
– Australia grăbeşte crearea (până în iulie) unui cod în privința veniturilor din publicitate ale giganților din tehnologie (cca 1/3 din total) prin care va include administrarea datelor, clasarea și afișarea știrilorși împărțirea veniturilor generate de acestea, adăugând că va stabili, de asemenea,mecanisme de rezolvare a litigiilor, pentru sprijinirea pieţei media;
– Austria a decis: să majoreze taxele pentru companiile multinaţionale şi să reducă taxele pentru angajaţi, urmărind asigurarea unor venituri mai mari pentru personalul medical, cel al serviciilor de securitate, angajaţii centrelor comerciale şi mulţi alţii pentru o mai bună justiţie socială, dar, şi „pentru a stimula consumul intern”; „La nivelnaţionalşi european,….să combată toate formele de evaziune fiscală şitoatepracticile incorecte ale marilor companii.
– Ungaria -sectorul financiar din Ungaria va suporta o taxă unică – cota de impozit va fi de 0,19% şi va fi aplicată bazei de impozitare ce depăşeşte 50 de miliarde de forinţi (140,83 milioane euro). Această sumă, în total 55 miliarde de forinţi (154,91 milioane de euro), va intra în bugetul de stat şi urmează a fi plătită în trei rate egale, printr-o declaraţie separată, până la datele de 10 iunie, 10 septembrie, şi 10 decembrie …dar constituie o plată în avans şi va fi restituită în următorii cinci ani, eşalonat, în părţi egale, din impozitul bancar”.
