Ratingul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, calificativul pe termen scurt în valută a fost confirmat la „F3” şi a fost atribuit un nou calificativ pe termen scurt în monedă locală la „F3”.
Ratingul „BBB minus” este de tip „investment grade” (recomandat pentru investiţii).
De asemenea, Fitch a confirmat ratingul obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe termen lung în valută la „BBB minus” şi a retrogradat ratingul obligaţiunilor guvernamentale româneşti pe termen lung în monedă locală la „BBB minus”, de la „BBB”.
Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus”, de la „BBB”, este în linie cu ghidul actualizat inclus în Criteriile de rating suveran revizuite ale Fitch, din data de 18 iulie, şi face parte dintr-o revizuire mai amplă a portofoliului de analiză, în urma căreia agenţia a concluzionat că profilul de creditare al României nu mai susţine un nivel al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală peste ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută.
Aceasta reflectă opinia Fitch că niciunul din cei doi factori citaţi în criteriile de rating care sprijină nivelul ridicat al ratingului pentru datoriile pe termen lung în monedă locală nu sunt prezenţi pentru România. Cei doi factori cheie sunt: fundamente solide ale finanţelor publice faţă de fundamentele financiare externe şi tratamentul anterior preferenţial al creditorilor în monedă locală faţă de creditorii în valută.
Ratingul pentru datoriile pe termen lung în monedă locală ale României la „BBB minus” echilibrează perspectiva favorabilă de creştere economică în contrast cu politica fiscală sporită pro-ciclică şi alegerile din noiembrie. În plus, poziţia de debitor net extern mai mare decât media „BBB” şi slăbiciunile structurale ale economiei rămân factorii care constrâng ratingul.
Fitch estimează că în 2016 şi 2017 deficitul fiscal se va situa la 3% din PIB şi, respectiv, 2,9% din PIB, rămânând neschimbat faţă de acum şase luni. Totuşi, agenţia continuă să scoată în evidenţă presiunile negative asupra sustenabilităţii fiscale pe termen mediu, ca rezultat al reducerilor importante de taxe din Codul Fiscal.
Vulnerabilitatea finanţelor publice este de asemenea scoasă în evidenţă pe fondul actualului ciclu electoral, în primul semestru din 2016 adoptându-se unele măsuri populiste, inclusiv o nouă lege a salarizării în sectorul public, care va intra în vigoare luna viitoare şi va duce la majorarea cheltuielilor guvernamentale, precum şi iniţiativa legislativă promovată de Parlament pentru noi reduceri ale contribuţiilor la asigurările sociale.