Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în urma recensământului se va extinde fondul de informaţii care caracterizează evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor din ţara noastră. Astfel se va stabili un reper statistic în viitoarele politici de dezvoltare socio-economică a ţării.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, împreună cu şefii principalelor instituţii publice implicate în organizarea recensământului au îndemnat populaţia să participe deschis la acest proces unic pentru România după aderarea la Uniunea Europeană.
UE a stabilit ca în toate ţările membre recensământul să se desfăşoare în acest an, ceea ce oferă premisele comparabilităţii datelor la nivel comunitar.
Reprezentanţii autorităţilor susţin că românii nu au de ce să se teamă de recensământul populaţiei şi locuinţelor, pentru că datele oferite de aceştia nu vor fi folosite împotriva lor.
Prin acest recensământ vor fi analizate: fenomenul de îmbătrânire a populaţiei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei; structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor în cadrul familiei; fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele.
De asemenea, printre datele care se declară la recensământ se numără şi apartenenţa etnică a cetăţenilor. Numeroase organizaţii civice le-au solicitat membrilor minorităţilor să-şi declare clar la recensământ apartenenţa etnică: maghiari, secui, ceangăi, saşi, romi etc.
La capitolul „caracteristici etno-culturale” din formularul de recensământ persoanele mai sunt întrebate referitor la limba maternă şi cărei religii consideră că îi aparţin.
„Trebuie să cunoaştem câţi suntem, care sunt modificările intervenite în structura populaţiei, condiţiile sociale, condiţiile de locuit, informaţiile referitoare la migraţia populaţiei, la migraţia internă, la migraţia externă”, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu.
Preşedintele INS a explicat că la acest recensământ datele sunt înregistrate pe libera declaraţie şi nu vor fi solicitate documente.
Colectarea datelor va fi făcută de peste 120.000 de recenzori. La nivelul Capitalei, INS a estimat că este nevoie de 9.000 de recenzori, la care se adaugă o rezervă de 10-15%.
Rezultatele preliminare ale recensământului vor fi date publicităţii în primul trimestru al anului 2012, rezultatele finale urmând a fi cunoscute în anul 2014. Fondurile destinate cercetării sunt de 193 de milioane de lei.
Recensământul din 2011 este al treilea realizat în România după 1989, precedentele având loc în 1992 şi 2002. La ultimul recensământ al populaţiei a reieşit că populaţia României este de 21,5 milioane de locuitori, dintre care femeile reprezintă 51,3% şi bărbaţii 48,7%, iar peste 52% dintre cetăţenii români trăiesc în mediul urban şi circa 47% în mediul rural.