EVZ: Cu cât umflă angajaţii facturile telefonice în companii. Excesele angajaţilor reprezintă în medie 30% din costurile de telefonie ale unei companii, se arată într-o analiză a Lasting Software. Limitarea acestora, prin setarea unor alerte, alarme online şi rapoarte lunare offline specifice, ar putea genera economii anuale de zeci de mii de euro.
Gândul: Când îţi şterge banca datoriile. Care este diferenţa dintre persoane fizice şi firme. Fie că este vorba de persoane fizice sau de companii, băncile pot şterge datoriile celor pe care i-au creditat. Însă numai după ce au epuizat toate procedurile legale de recuperare a creanţei. „Băncile private nu fac filantropie. Asemenea cazuri vor apărea doar izolat, iar instituţiile de credit se vor asigura că au epuizat toate metodele de recuperare a creanţelor. Vor executa garanţiile şi vor urmări restul patrimoniului. Doar dacă vor considera că alocă mai multe resurse în acest proces decât suma de recuperat, vor lua în calcul o posibilă ştergere a datoriilor. Nimeni nu trage de o mâţă moartă”, a declarat pentru gândul consultantul financiar Bogdan Baltazar.
Capital: Cum au ajuns străinii să ne cloneze afacerile. Deşi ne-am obișnuit să citim aproape zilnic despre branduri internaționale care se extind în România în franciză, există și afaceri autohtone a căror rețetă se dovedește atât de bună încât sunt exportate cu succes. În prezent, 2% din francizele autohtone se dezvoltă inclusiv la nivel internațional, spune Adrian Gheorghe, managing director la ThinkBig International, companie de consultanță specializată în acest domeniu. „Problema este că, în România, nu avem foarte multe companii care să atingă maximul de dezvoltare pe piața națională și să dorească să se dezvolte în Europa Centrală și de Est, înfruntând barierele de intrare din aceste piețe (fie ele lingvistice,
logistice, de investiții etc.)“, explică managerul. Un exemplu de business care s-a extins în afara țării în acest fel este Romstal.
România liberă: Băncile cu cele mai mari infuzii de capital. Instituţiile de credit locale continuă să practice dobânzi mari la depozite, deşi au încasat peste 441 de milioane de euro în primele nouă luni de la grupurile-mamă. Grupurile străine care deţin băncile din România au adus în primele nouă luni ale acestui an aproape 442 milioane de euro ca infuzii de capital pentru băncile locale. Suma este cu peste 60% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Mai mult, băncile din România atrag depozite în euro la cele mai mari dobânzi din Europa, ceea ce arată fie o nevoie de lichidităţi pentru a acoperi găurile generate de creditele restante, fie dorinţa băncilor de a acumula fonduri pentru a relua procesul de creditare.
ZF: ING spune că statul va trebui să împrumute 5 mld. lei lunar în prima jumătate a anului viitor pentru a acoperi nevoile de finanţare a deficitului bugetar şi a rostogoli datoriile care vor ajunge la scadenţă. Pe parcursul anului 2010, statul a reuşit să împrumute lunar, în medie, câte 3 miliarde de lei, în condiţiile în care din vară şi până luna aceasta a impus un plafon pentru randamentele plătite, care a condus la plasarea parţială sau chiar anularea mai multor emisiuni de titluri.
Adevărul: Sfatul Băncii Mondiale – Vindeţi termocentralele! Statul român ar trebui să păstreze hidrocentralele şi unităţile nucleare şi să vândă complexurile energetice şi termocentralele, pentru modernizarea acestora, spun oficialii Băncii Mondiale. Atât instituţia bancară, cât şi Franklin Templeton, compania care administrează Fondului Proprietatea, estimează că noii giganţi energetici din România vor avea probleme financiare.