Adevărul: Dacă s-ar aplica varianta de impozitare propusă de PSD, veniturile bugetare ar scădea cu peste 600 de milioane de euro. Venitul net ar creşte cu cel mult 160 de lei pentru cei care câştigă sub 1.000 de lei, dar statul ar ieşi în pierdere pentru că majoritatea românilor au salarii mici. Introducerea unei grile de impozitare progresivă a veniturilor, ca aceea propusă recent de PSD, ar scuti practic de taxe peste o treime din salariaţi, adică pe cei 37% dintre români care au venituri mai mici de 1.000 de lei. În palierul salarial cuprins între 1.000 şi 4.000 de lei, contribuţiile prin impozitarea progresivă ar fi, cu mici diferenţe, aproape aceleaşi ca în cazul cotei unice.

EVZ a realizat Topul ofertelor de refinanţare la ipotecare. Cele mai bune condiţii sunt oferite persoanelor care îşi încasează salariul într-un cont deschis la banca refinanţatoare. Cauza: riscul de nerambursare este mai mic, valoarea ratelor restante fiind reţinută automat din contul de salariu în secunda doi după ce angajatorul a virat banii.

Costuri începând cu 6,05%

Pentru refinanţarea unui credit ipotecar cu sold de 30.000 de euro, sumă care urmează să fie returnată băncii într-o perioadă de 30 de ani, costul total al împrumuturilor noi pleacă de la 6% pentru clienţii cu conturi de salarii deschise la finanţator.

Gândul: Românii cu credite ar putea fi puşi din nou pe drumuri pentru a semna la sediul băncilor acte adiţionale la actele adiţionale abia semnate, în cazul în care parlamentarii vor aduce modificări la ordonanţa 50/2010 privind contractele de credit. Pe de altă parte, băncile ar fi puse la cheltuială  pentru a modifica softurile pe care abia le-au introdus. „Depinde de modificare. E cert că, dacă se vor scoate din ordonanţă creditele ipotecare, chiar băncile vor avea probleme foarte mari, pentru că softurile vor trebui refăcute. Oricum, oamenii vor fi puşi din nou pe drumuri, se va crea din nou panică şi tensiune”, a declarat pentru gândul avocatul Gheorghe Piperea, la întrebarea dacă o eventuală modificare în Parlament a Ordonanţei 50 ar putea implica semnarea altor acte adiţionale la actele adiţionale semnate.

Jurnaliştii de la România liberă se întreabă ce s-a întâmplat cu legea falimentului personal. După ce a trecut cu surle şi trâmbiţe de Senat, actul legislativ a fost retras. „Nici măcar în Burkina Faso, Guvernul nu poate să «reţină» de la promovare o lege”, susţine senatorul Urban. Vâlva iscată în jurul Ordonanţei 50, a creditelor pentru populaţie, aduce în actualitate soarta unei alte legi, de aceeaşi natură şi promovată de aproximativ aceleaşi persoane. Este vorba despre legea falimentului persoanelor fizice, concepută de avocatul Gheorghe Piperea şi promovată în Senat de democrat-liberalul Iulian Urban, susţinută, ca şi Ordonanţa 50, de mai multe voci din interiorul autorităţilor statului şi combătută aprig de către bancheri. Actul legislativ a fost îngropat iremediabil la puţin timp după ce fusese adoptat tacit de către Senat.

Dailybusiness.ro ne oferă 10 sfaturi despre cum să alegi şi să foloseşti cardul de credit ca să fie mai ieftin şi util:

1. Doua criterii importante pe care trebuie sa le analizezi cand alegi cardul de credit sunt: perioada de gratie (un interval cat mai mare inseamna un rastimp cat mai indelungat pentru a rambursa creditul fara dobanda si fara comision) si dobanda (care trebuie sa fie, evident, cat mai mica).

2. Cand faci o verificare comparativa a costurilor cardului, vei observa ca exista in piata banci care exprima dobanda lunar, desi cei mai multi dintre creditori au dobanda anuala.

ZF: Cinci bancheri au încasat peste un milion de euro în 2009 pentru rezultatele din 2008. Bonusurile primite de bancheri în 2009 pe seama profiturilor record din 2008 au umflat salariile din domeniu, detronând managerii din alte sectoare economice. Nivelul premiilor nu a ţinut cont de criză. Cinci bancheri şi un top manager din asigurări de viaţă au încasat în anul de criză 2009 salarii, prime şi bonusuri totalizând echivalentul a peste un milion de euro pentru fiecare.

Potrivit datelor furnizate ZF de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cel mai mare venit salarial net din România a fost anul trecut de 6,76 mil. lei, adică peste 1,6 mil. euro, i-a revenit unui bancher de top şi reprezintă un record istoric pentru salariile declarate la Fisc în România.

Capital.ro: Investitorii imobiliari instituţionali de genul ING, General Electric, Natixis, Valad sau DEGI, care sunt susţinuţi de bănci, fonduri de pensii sau companii de asigurări, încep să îşi ia ochii de pe România, după ce în 2007-2008 erau consideraţi salvatorii pieţei autohtone.

Apăruţi pe piaţă în perioada de boom imobiliar, giganţii internaţionali au cumpărat cele mai scumpe portofolii de pe piaţă. Cu o privire pe termen lung, planurile lor de atunci vizau extinderea afacerilor locale. Acum, cei care nu s-au retras încă de pe piaţă funcţionează cu motoarele la relanti.