„Temeri pe marginea producţiei de petrol din Rusia”, titrează Financial Times. Producţia de petrol rusească a ajuns la un maximum şi majoritatea analiştilor sunt de părere că acest nivel nu va mai fi atins. Noile prognoze alimentează temerile potrivit cărora Rusia nu va mai putea face faţă cererii galopante din partea statelor asiatice. Vice-preşedintele Lukoil, cea mai mare companie petrolieră independentă din Rusia, Leonid Fetun, a declarat pentru Financial Times că o producţie de 10 milioane de barili pe zi, este cel mai ridicat nivel pe care l-a întîlnit vreodată şi că nu crede că va îi va mai fi dat să asiste la aşa ceva.
Tot de aici aflăm şi despre licitaţia organizată de Citigroup pentru creditele structurate pe care intenţionează să le vândă. Grupul bancar va acorda posibilitatea celor interesaţi să aleagă dintr-o gama largă de acitve, cu diverse categorii de preţuri sau de rating. Conform specialiştilor, mutarea nu este însă de natură să simplifice situaţiile contabile ale Citi. Printre ofertanţi, se numără fondurile de private equity Apollo, TPG sau Blackstone.
„Preţul la case scade în cel mai accelerat ritm din 1978 şi până acum”, este materialul de deschidere din The Guardian. Potrivit unui studiu publicat de Institutul regal al Evaluatorilor, preţul la casele din Marea Britanie, scade în cel mai rapid ritm din ultimii 30 de ani, de când se întocmesc statisticile oficiale. Studiul lunar relevă că 78,5 dintre evaluatori au raportat o scădere a preţurilor în luna martie, faţă de cele 64.5% din luna precedentă.
Din cotidianul The Moscow Times aflăm despre vizita pe care Vladimir Putin o va efectua în Libia. Chiar dacă nu a fost confirmat oficial, agenda discuţiilor va fi dominată de discuţii pe tema energiei dar şi a unor posibile exporturi de armament. Un alt punct pe agenda întîlnirilor cu Moammar Gadaffi va fi datoria libiană către Rusia.
Tot de aici aflăm şi despre cesionarea cîmpului petrolier şi gazeifer Yakutia către Gazprom, fără licitaţie. Mutarea din partea executivului de la Kremlin este prima de acest gen din istoria post-sovietică. Singura obligaţie care revine Gazprom ,este accea de a plăti aproximativ 342 de milioane de dolari pentru obţinerea licenţei de exploatare.
„Delta şi Northwestern au hotărât să fuzioneze”, titrează cotidianul The Wall Street Journal. După trei luni de negocieri dificile, cele două companii au obţinut în cele din urmă aprobarea boardurilor pentru a încheia tranzacţia în urma căreia va lua naştere cel mai mare operator aerian din lume. Aceasta însă doar în cazul în care se va primi undă verde de la autorităţile de reglementare. Mutarea va marca primul pas spre consolidare unui industrii extrem de fragmentate, în care foarte mulţi jucători sunt în căutarea de alianţe şi soluţii pentru a putea supravieţui unei industrii din ce în ce mai vitrege. Majoritatea specialiştilor sunt de părere că un număr mai mic de companii ar putea contribui la o politică generală de preţuri mai accesibilă iar rutele marginale ar putea fi astfel eliminate. Cel puţin în teorie, consolidarea ar conduce în ultimă instanţă şi la o poziţie de competitivitate îmbunătăţită faţă de jucătorii internaţionali care dispun de resurse importante şi se extind într-un ritm rapid.
Tot de aici aflăm despre raportările pe primul trimestru ale Bear Sterns. Banca de investiţii care din punct de vedere tehnic s-a aflat practic în faliment, a anunţat o scădere a veniturilor nete cu 79%, respectiv un câştig de doar 86 de cenţi pe acţiune. Documentele prezentate ieri mai arată că împotriva firmei ar putea fi intentată o acţiune civilă în instanţă pentru practici anti-competitive în licitarea pentru titluri municipale.
Cotidianul The Wall Street Journal ne mai informează şi despre proiectul comun avut învedere de Chrysler şi Nissan. Acesta presupune producţie de automobile tip pick-up pentru piaţa americană şi de autoturisme de gabarit redus pentru America de Nord, Europa dar şi alte pieţe.
„Şeful Royal Dutch Shell crede că strategia europeană privind certificatele de carbon ar putea distruge industria petrolieră din Europa”, titrează The Times la secţiunea economică. Jeroen van der Veer, directorul executiv al Shell a avertizat că palnurile europene potrivit cărora companiile vor fi nevoite să plătească pentru permisele de carbon car până de curând erau acordate gratuit, ar putea afecta grav industria petrochimică şi de rafinare din Europa. Van der Veer a declarat pentru The Times că oficialii de la Bruxelles ar trebui să ia în calcul un posibil exod al locurilor de muncă şi al investiţiilor din Europa către alte destinaţii, care nu au aceleaşi ingerinţe de mediu. El a mai declarat că aceste propuneri pot submina competitivitatea unei industrii care se află oricum în dificultate iar efectele în cascadă asupra economiei europene ar fi incalculabile. Directorul Shell a mai spus că în momentul de faţă, industria petrochimică şi cea a maselor plastice din regiune asigură aproximativ 2 milioane de locuri de muncă.
„Ackermann scapă de balast”, titrează Handelsblatt pe prima pagină. Într-o mutare similară cu cea întreprinsă de Citigroup, Deutsche Bank intenţionează să vândă credite structurate în valoare de 13 miliarde de euro. Potrivit unor surse din domeniul bancar, cel mai mare institut de credit din Germania vaoferi investitorilor discounturi între 12 şi 20%. Printe potenţialii investitori se numără fondurile de mare risc Avenue Capital sau cele de private equity precum Blackstone, KKR sau Apollo.
