„Preţul petrolului se apropie de 100 de dolari pe baril”, titrează Financial Times. Preţul la ţiţei a scăzut până la minimul ultimilor 5 luni şi s-a situat ieri puţin peste nivelul de 105 dolari pe baril. Traderii şi-au îndreptat atenţia către perspectivele slabe de creştere economică, pe măsură ce există tot mai multe semne că sentimentul negativ se mută dinspre Statele Unite spre Uniunea Europeană”. Scăderile din ultima perioadă îi fac pe foarte mulţi analişti să ia în calcul varianta unui preţ sub 100 de dolari pe baril. Un asemenea nivel nu a mai fost întâlnit din luna martie. Determinant în acest context a fost şi uraganul Gustav care şi-a pierdut din intensitate. Edward Meir, analist la MF Global New York este de părere că:” Acum că pericolul Gustav a trecut, ne aşteptăm ca preţul petrolului să scadă în continuare”.
„Abu Dhabi are în vedere Hollywoodul”, mai titrează cotidianul britanic. După ce tocmai au cumpărat o echipă de fotbal, puternicii investitorii din zona golfului au pus ochii şi pe industria de entertainment. Astăzi, emiratul va expune strategia potrivit căreia intenţionează să investească un miliard de dolari în producţii de filme de la Hollywood, Bollywood dar şi din în alte zone. Potrivit directorului executiv al Abu Dhabi Media Company, banii provin chiar de la guvernul din Abu Dhabi iar finanţarea le va permite în următorii cinci ani realizarea a opt filme pe an. Mutarea vine într-un context în care mai multe studiouri americane sunt în căutare de finanţări sau parteneriate, pe măsură ce fondurile de la companiile de private equity sau de capital speculativ sunt tot mai greu de obţinut. Luna trecută, Metro Goldwyn Mayer a apelat la serviciile Goldman Sachs pentru a găsi variante de îmbunătăţire a structurii de capital pe termen lung. Potrivit surselor din piaţă, Merrill Lynch ar putea să nu-şi mai respecte angajamentul de finanţare a studiourilor MGM Universal Artists.
„Perspectivele recesioniste apasă pe Gordon Brown”, titrează The Guardian la secţiunea economică. Intenţiile premierului britanic de a salva piaţa imobiliară de la colaps prin eliminarea taxei de timbru, au fost subminate ieri de prognozele OECD. Potrivit acestora, economia Marii Britanii va fi singura care ar putea să cadă victimă recesiunii. Previziunile au venit într-un moment cum nu se putea mai prost pentru Gordon Brown. Acesta a expus ieri câteva dintre măsurile menite să sprijine piaţa imobiliară şi sectorul ipotecar. Cea mai importantă este scutirea de la plata taxei de timbru pe o perioadă de un an, a tuturor tranzacţiilor imobiliare care se situează sub 175.000 de lire sterline. Iniţiativa va costa trezoreria aproximativ 600 de milioane de lire sterline.
Din Handelsblatt aflăm despre amenzile tot mai mari cu care se vor confrunta companiile aeriene, pe măsură ce autorităţile de reglementare surprind practici de oligopol. Experţii snt de părere că în cazul liniilor aeriene, măsrile punitive vor fi deosebit de aspre şi vor depăşi chiar 1 miliard de euro. Bruxellesul acuză nu mai puţin de 26 de companii de profil de asemenea practici, printre care Air France KLM, Cargolux sau SAS.
„Fondurile suverane agreează un set de principii” titrează cotidianul The Wall Street Journal. Fondul Monetar Internaţional a intermediat ceea ce specialiştii numesc „un acord preliminar”, pe marginea codului de conduită al fondurilor suverane. Aceşti parametri stabilesc în linii mari principiile de funcţionare pe care fondurile de stat ar trebui să le urmeze în cadrul activităţilor comerciale. În ultima perioadă, prezenţa acestor entităţi financiare pe pieţele occidentale a stârnit reacţii ambivalente. Pe de-oparte, sumele mari de care acestea dispun au fost vânate de marile instituţii financiare aflate în impas în urma crizei creditelor. Bănci comerciale sau de investiţii precum Citigroup, Morgan Stanley, Merrill Lynch sau UBS au apelat la acest tip de finanţare privenit din China, Singapore sau Emiratele Arabe Unite. Pe de altă parte, îngrijorările potrivit cărora guvernele care controlează acestea fonduri, ar avea o agendă ascunsă, sunt tot mai mari. Cel puţin la nivel european, există un puternic curent care se opune prezenţei fondurilor de stat în economie. Marile entităţi financiare de stat, cu active care depăşesc 3000 de miliarde de dolari, nu au dat încă publicităţii detalii legate de noul document. Reprezentanţii acestora au declarat că au nevoie mai întâi de acordul guvernelor de care aparţin. De altfel, forma finală a acestui set de principii ar putea fi adoptată în cadrul întâlnirii anuale a Fondului Monetar Internaţional de la mijlocul lunii octombrie. Potrivit surselor, este însă puţin probabil ca documentul să prevadă obligativitatea publicării tuturor detaliilor legate de investiţiile efectuate. În momentul de faţă, doar câteva dintre fondurile suverane oferă detalii legate de plasamente.
„Deutsche Boerse, sub asediu”, titrează The Times la secţiunea economică. Doi dintre cei mai temuţi investitori activişti, fondurile TCI şi Atticus, sunt gata să ceară înclocuirea conducerii bursei din Frankfurt. Cele două companii deţin împreună 19% din Deutsche Boerse. Asaltul celor doi jucători importanţi pune presiune pe preşedintele consiliului de administraţie, Kurt Viermetz. Ei cer îmbnătăţirea performanţei la nivel de management şi asumarea unei strategii de viitor. După ce Deutsche Boerse a eşuat în tentativa de preluare a London Stock Exchange, bursa de la Frankfurt a devenit un paria în trendul ulterior de consolidare bursieră la nivel regional. Deutsche Boerse nu a avut succes nici în proiectul de fuziune cu Euronext, operatorul bursier pan-european.
Din Wirtschaftsblatt aflăm despre nemulţumirea profundă a acţionarilor INA faţă de recenta ofertă depusă de către MOL dar şi despre memorandumul semnat de către Voestalpine cu autorităţile bulgare. Astfel, autorităţile de la Sofia se angajează să amenajeze şi o vastă zonă industrială în cazul în care metalurgiştii austrieci s-ar decide în favoarea Bulgariei.
