Conform ultimului inventar naţional al emisiilor de GHG, finalizat în martie 2009 şi transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de acest fel din 2007, respectiv 152 milioane tone CO2 echivalent, este cu circa 37% mai scăzut decât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada 2008-2012.
„Scăderea s-a datorat în principal reducerii producţiei industriale şi restructurării economiei în perioada de tranziţie spre o economie de piaţă, şi nu datorită implementării unor măsuri de reducere efectivă a emisiilor de GHG. În concordanţă cu proiecţiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, se estimează că România îşi va îndeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere”, se arată în document.
Executivul susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă pentru promovarea tranzacţiilor cu unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto şi pentru implementarea unei „Scheme de investiţii verzi” (schema GIS) va suplimenta veniturile la bugetele locale, iar indirect şi pe cele la bugetul de stat, prin nealocarea unor fonduri în vederea îndeplinirii obligaţiilor de reducere, directă şi indirectă, a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„În acest sens, este necesară adoptarea unei legi-cadru care să guverneze realizarea tranzacţiilor cu AAU-uri în România şi care să acopere omisiunile existente în legislaţie, datorită caracterului atipic al obiectului acestor acestor tranzacţionări, se impune de urgenţă şi cu titlu imperativ”, se precizează în Nota de fundamentare a actului normativ.
Astfel, potrivit proiectului, Guvernul României împuterniceşte autoritatea naţională competentă să tranzacţioneze pe piaţa internaţională maximum 200 milioane AAU-uri (echivalent tone de CO2) din surplusul de cantitate atribuită, în numele şi pe seama României.
„Pentru implementarea acestei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează, în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, Unitatea de Management a Schemei GIS, denumită în continuare UMS GIS, ca structură special constituită pentru gestionarea unitară şi durabilă a fondurilor obţinute în urma tranzacţionării unităţii de cantitate atribuită”, potrivit datelor publicate de Ministerul Mediului.
Energia electrică ar urma să se ieftinească
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, proiectul OUG evidenţiază şi alte avantaje, care ţin de reducerea preţului la serviciile de furnizare a energiei electrice, ca urmare a promovării surselor de energie regenerabilă, de creşterea implicită a veniturilor şi a puterii de cumpărare, precum şi de creşterea calităţii serviciilor oferite de autorităţile publice locale la iluminatul public şi transportul public.
„Pe termen mediu şi lung se aşteaptă o scădere a impactului antropic asupra factorilor de mediu, a mediului în general, şi implicit o protecţie ridicată a biodiversităţii, habitatelor naturale, ariilor protejate şi peisajelor, în contextul dezvoltării durabile”, se mai arată în proiect.
Actul normativ prevede ca veniturile obţinute prin tranzacţionarea emisiilor trebuie să fie utilizate exclusiv pentru finanţarea proiectelor care duc în mod direct la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră şi care prezintă, în secundar, beneficii de mediu. Doar o parte mică din aceste venituri, respectiv maximum 5%, poate fi utilizată pentru implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice, precum şi la sprijinirea programelor de dezvoltare a capacităţii instituţionale, educaţie şi conştientizare în domeniul schimbărilor climatice.
Cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră generată de un stat în perioada 2008-2012 se confirmă indubitabil abia în 2014, se mai arată în document.
În 6 iulie, ministrul Economiei, Adriean Videanu, declara că România vrea să vândă drepturi pentru emisia a 150 milioane tone CO2, din cele 250 milioane tone ce-i revin conform Protocolului de la Kyoto, şi estimează că va primi 1,8 miliarde euro pe care vrea să-i folosească la reabilitarea centralelor termice.
Videanu preciza atunci că fondurile pentru demararea acestor proiecte ar putea proveni din valorificarea disponibilului de unităţi de CO2 alocate României, Ministerul Economiei fiind abilitat de Guvern să se ocupe de acest proces. Potrivit ministrului, României i-a fost alocată o cotă de aproximativ 250 de milioane de tone de CO2 şi valorificarea unei părţi din această cantitate ar putea aduce la buget peste un miliard de euro, „bani care, conform protocolului de la Kyoto, pot fi utilizaţi pentru a sprijini comunităţile locale în ideea de a realiza această cogenerare de înaltă eficienţă”.