România este pe primul loc, în UE, la capitolul șpagă în sistemul de sănătate, adică 19%. Frica că nu vor primi cel mai bun tratament sau cele mai bune servicii medicale sunt motivele principale care îi determină pe români să „plătească” medicii.
Din păcate, un alt motiv, care este cât se poate de real, este că unii medici condiționează actul medical de aceste plăți informale.
O pacientă care a trecut prin Spitalul Județean din Iași povestește: „Știți cum e în spital… În spital lumea șușotește și întreabă „ce faci, tu cât ai dat?”.
Corupția pune în pericol sănătatea oamenilor
Acum, în România, corupția aici ajunsese la un alt nivel: punea în pericol viața bolnavilor, scrie Digi24.
„Am auzit multe discuții, la persoane, că mulți dădeau bani. Li se cerea. „Dacă vrei să-ți fac, vii cu atât”… de la 500 de euro în sus”, spune o altă pacientă.
„Unii dintre ei mă întreabă – „Și trebuie să dau o atenție?”. Le spun, nu. Dacă vrei o atenție le cumperi un buchet de flori, cred că asta putem. Asta e job-ul medicului, să aibă grija de noi fără să primească”, susține medicul Rozalina Lepădat
„Folosesc termenul – „Am și eu o atenție pentru dumneavoastră. E nevoia lor de atenție, sau frica lor că atenția de care au nevoie nu va fi oferită fără acel gest. Motivele pentru care pacienții spun că recurg la acest gest sunt multiple”, declară Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală.
Motivele pentru care pacienții dau șpagă
Să primească un tratament mai bun
Să obțină un serviciu medical suplimentar
Să-și exprime recunoștința Pentru că medicul a cerut șpagă Se tem să nu le fie refuzat tratamentul Sursa: FRONTIERS
„Pacienții încă nu au suficientă încredere că fără acel gest ei vor fi tratați corect. Frica s-a accentuat în pandemie, și acum e la cote care devin îngrijorătoare. Sunt zilnic pacienți care vor să dea bani, și singurul lucru care îi oprește e să le atragi atenția că e o faptă penală, și că dacă nu se opresc anunți poliția”, mai spune Beatrice Mahler.
„Pe lângă faptul că noi încercăm să convingem pacienții să nu mai dea această șpagă și la nivel de spitale lucrurile trebuie să se schimbe, să își facă regulament de ordine interioară. Nicio persoană angajată nu are voie să primească atenții, și specificat până la ce sumă”, completează Rozalina Lepădat.
Pe pereții multor spitale sunt afișe care avertizează că șpaga e interzisă și contravine legii. Uneori, acest lucru e ignorat. Iar lipsurile din sistemul de sănătate fac ca aceste afișe, uneori, să nu existe. Pentru că, într-un sistem cu atât de multe lipsuri, pacientul român s-a obișnuit să facă orice ca să obțină tratamentul care-i salvează viața.
„Problemele pleacă de la poarta spitalului, și avem persoane care sunt trimise în cercetare pentru că au solicitat bani ca să poată intra în spital, la infirmiere, asistente sau medici”, mai spune Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală.
Țările postcomuniste au rămas „tot acolo”
Fenomenul șpăgii în sistemele de sănătate din Europa a fost analizat de patforma de cercetare FRONTIERS, iar concluziile sunt că țările postcomuniste, mai puțin dezvoltate, au rămas cu acest obicei în proporție mai mare, față de cele mai dezvoltate.
Au fost analizate 28 de state. În 3 există o tendință de scădere, inclusiv în România, dar tot pe primul loc în Europa rămânem. În Franța, Estonia, Italia, Olanda, Slovenia procentul de plăți informale a rămas la fel.
Există o creștere în Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finalnda, Grecia, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Malta și Marea Britanie, arată rezultatele studiului.
Evoluția șpăgii în UE și UK
România: 2013- 28%, 2019- 19%
Ungaria: 10%, 14%
Grecia: 11%, 14%
Lituania 21%, 10%
Bulgaria: 8%, 10%
Letonia: 7%, 10%
Austria: 3%, 17%
Luxemburg: 1%,
9% Germania: 8%, 7%
Croația: 2%, 7%
Belgia: 2%, 6%
Cehia: 4%, 5%
Franța: 5%, 5%
Polonia: 3%, 5%
Slovacia: 9%, 5%
Italia: 4%, 4%
Malta: 2%, 4%
Estonia: 3%, 3%
Irlanda: 2%, 3%
Slovenia: 3%, 3%
Danemarca: 1%, 2%
Spania: 1%, 2%
Cipru: 2%, 2%
Portugalia: 2%, 2%
Marea Britanie: 1%, 2%
Olanda: 1%, 1%
Finlanda: 0%, 1%
Suedia: 1%, 0%
Sursa: FRONTIERS
Oana Geambașu, doctorand Harvard: „Aceste tipuri de plăți sunt prevalente în țările unde populația are venituri mici și medii. Din punctul de vedere al pacientului, nevoia de a primi îngrijiri medicale e una din cele mai vulnerabile situații în care se află, și neavând transparență și claritate pentru traseul medical, ce i se va întâmpla, cum, pacientul încearcă să ia în propriile mâini, să influențeze cum va primi îngirjiri medicale”.
În Marea Britanie, sistemul plăților informale este bine reglementat. Tot ce primește medicul peste 5 lire e considerat șpagă.
Tudor Toma, medic pneumolog UK: Pacienții care vin la spital, sub nicio formă nu se gândesc că ar trebui să dea ceva medicului, asistentului, portarului. Există felicitari de mulțumire dacă a fost cazul, iar unii pacienți mai lasă câte o cutie de bomboane la stația unde sunt asistentele, ca un gest de mulțumire. Aici, pacientul este complet independemt de costuri. Nu știe nici cât costă tratamentul și nici nu are pretenția să plătească ceva.
În România, cea mai recentă anchetă de pe masa procurorilor, despre implantarea stimulatorelor și defibrilatarelor cardiace, dezvăluie un caz de corupție complex, la nivel înalt.
„Au fost descoperiți și indisponibilizați 162.920 de lei, 116.795 de euro, 2.357 de USD, 300 de lire sterline, 300 de franci elvețieni, 3.500 de forinți, 520 de coroane suedeze, 200 de coroane daneze, 300 de lire sterline. 36 de tablouri aparținând unor pictori naționali de renume au fost ridicate și depuse la Complexul Muzeal Național Moldova Iași, Muzeul de Artă”. Sursa: comunicat de presă
Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală: „Atunci când vorbim de orice ban pe care îl primim, sau orice atenție pe care o primim în afara cadrului care e reglementat, vorbim de fapt de o infracțiune și practic, alegem să ne transformăm din medici în infractori.”