Discuţiile cu Ucraina păreau în 2008 cele mai avansate în raport cu ceilalţi vecini care nu sunt membri UE şi cărora România le-a propus încheierea unor acorduri similare (Serbia şi Republica Moldova), dar la ultima rundă de negocieri, în ianuarie 2009, discuţiile s-au împotmolit brusc, deşi era aşteptat anunţul privind finalizarea tratativelor şi semnarea Acordului. Partea română a cerut deschiderea consulatului la Ujgorod şi o agenţie consulară la Solotvino, în timp ce ucrainenii solicitau deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei.
Un responsabil ucrainean declarase la un moment dat că România a înaintat un set de condiţii inacceptabile pentru semnarea acordului privind micul trafic de frontieră. În replică, MAE român a susţinut că propunerile părţii române privind acordul de mic trafic de frontieră sunt în concordanţă cu normele UE şi că nu sunt aşa cum le prezintă public MAE ucrainean.
Pe de altă parte, potrivit MAE, ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a acceptat cu plăcere invitaţia lui Aurescu de a veni pentru consultări la Bucureşti, la nivel de secretar de stat, în perioada următoare.
Discuţiile de la Kiev au fost substanţiale şi au avut loc într-o atmosferă deschisă şi orientată spre rezultat. Demnitarul român a subliniat necesitatea revitalizării dialogului bilateral dintre Bucureşti şi Kiev, la toate nivelurile, ca modalitate indispensabilă de acomodare a intereselor şi soluţionare a problemelor, precum şi de promovare a acţiunilor de interes comun.
Astfel, au fost discutate perspectivele avansului Ucrainei în relaţia cu UE, în contextul apropiatului Summit UE – Ucraina din 22 noiembrie 2010. Oficialul ucrainean a mulţumit părţii române pentru sprijinul acordat de România pentru lansarea Planului de acţiune privind liberalizarea, în viitor, a regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni.
De asemenea, cei doi oficiali au discutat aspecte privind pregătirea Summitului OSCE de la Astana, inclusiv în contextul candidaturii Ucrainei pentru exercitarea Preşedinţiei în exerciţiu (PiE) a OSCE în anul 2013. Oficialul ucrainean s-a arătat interesat de expertiza acumulată de România în exercitarea PiE OSCE în anul 2001. Totodată, au fost trecute în revistă pregătirile pentru Summitul NATO de la Lisabona de la finalul săptămânii viitoare.
În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, s-a convenit ca în perioada următoare să fie intensificate consultările diplomatice româno – ucrainene la nivel înalt, respectiv de experţi pe teme bilaterale de afaceri europene, politici de securitate (OSCE), securitate energetică şi altele.
Cu prilejul vizitei la Kiev, secretarul de stat Bogdan Aurescu a participat la cea de a IV-a ediţie a Forumului de Securitate de la Kiev cu tema: „Schimbarea paradigmei de securitate într-o lume fragmentată. Dimensiunea Europeană”.
Demnitarul român a susţinut o intervenţie în cadrul panelului „Dinamica de securitate în evoluţie”, în care a subliniat că, în condiţiile emergenţei unor noi tipuri de ameninţări la adresa securităţii statelor, abordarea cuprinzătoare a securităţii promovată în cadrul OSCE îşi păstrează actualitatea şi relevanţa.
„Conceptul tri-dimensional al securităţii, promovat de OSCE, respectarea deplină a valorilor democratice care stau la baza aranjamentelor de securitate contemporane, şi nu în ultimul rând, îndeplinirea angajamentelor asumate sunt ingredientele-cheie pentru a răspunde provocărilor contemporane, la ameninţările cu caracter transnaţional, care fac din ce în ce mai difuză distincţia dintre apărare şi securitate, dintre naţional şi european.”
Referindu-se la reperele fundamentale ale situaţiei de securitate în regiunea Mării Negre, Bogdan Aurescu a arătat că această regiune manifestă provocări particulare, pe care statele riverane le pot aborda din perspectiva unei Culturi a Dialogului, „în măsură să contribuie la creşterea încrederii, la înţelegerea reciprocă dintre societăţile din regiune, având ca rezultat un mediu de securitate mai sigur şi mai stabil”.
În context, oficialul român a punctat principalele priorităţi ale României în timpul exercitării, în prima parte a anului 2011, a preşedinţiei Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, cu accent pe promovarea sinergiei dintre iniţiativele organizaţiei şi cele ale Uniunii Europene, subliniind că „România va sprijini, în acest context, proiectele capabile să contribuie la consolidarea instituţiilor democratice, la dezvoltarea economică, precum şi aspiraţiile europene”.