„Un punct important al discuţiilor a fost acela al securităţii energetice, am confirmat reciproc interesul ţărilor noastre pentru oleoductului paneuropean Constanţa – Trieste şi sperăm că Slovenia şi Italia îşi vor confirma interesul faţă de materializarea acestui proiect”, a declarat Baconschi, după întrevederea cu ministrul croat de externe, Gordan Jandrokovici.
Directorul general al transportatorului naţional de ţiţei, Conpet, Claudiu Coleşiu, a declarat joi pentru NewsIn, că următoarea întâlnire a acţionarilor oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste va avea loc la 19 mai, la Ploieşti, însă cea de-a treia ţară din proiect, Croaţia, reprezentată de compania Janaf, nu va participa nici de această dată la întâlnire, intrând „în hibernare”.
De altfel, Croaţia nu a participat nici la întâlnirea membrilor PEOP din februarie, ce a avut loc în Serbia. Iniţial şi Italia făcea parte din acest proiect, dar nu şi-a desemnat nici până acum o companie care să o reprezinte în PEOP.
Din compania de proiect fac parte Conpet şi Oil Terminal, din partea României, Transnafta, din Serbia, şi Janaf, din Croaţia. Fiecare ţară va avea o participaţie de 33,3% în cadrul companiei de proiect.
Reprezentanţi ai României, Serbiei şi Croaţiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste, iar cea de-a patra ţară, Italia, urma să ia o decizie în privinţa implicării în proiect după instalarea noului Guvern de la Roma.
Cu Slovenia şi Italia au existat discuţii, însă aceste ţări nu şi-au desemnat companii care să facă parte din proiect. Directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic, susţinea la acea vreme că dacă Italia şi Slovenia nu se implică în proiect, atunci Constanţa-Trieste nu se mai face.
Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro şi va fi operaţional în doi, trei sau chiar patru ani.
Pe de altă parte, Teodor Baconschi a reafirmat vineri susţinerea României pentru integrarea Croaţiei în Uniunea Europeană. „Am făcut o evaluare comună a stadiului în care se află procesul de negociere dintre Croaţia şi UE, sperăm ca el să continue sub viitoarea preşedinţie belgiană a Consiliului European şi dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite, el ar putea fi chiar finalizat anul acesta”, a menţionat şeful diplomaţiei române. El a adăugat că România şi Croaţia sunt interesate, ca ţări relativ apropiate geografic, să stimuleze eficacitatea formatelor de cooperare regională. „Ne dorim ca întreaga regiune a Balcanilor de Vest să se apropie, în ritm accelerat şi sub condiţionalitatea îndeplinirii tuturor criteriilor, de NATO şi UE”, a spus Baconschi.
Ministrul român al Afacerilor Externe a felicitat, de altfel, Croaţia pentru prestaţia în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, la doi ani de la dobândirea calităţii de membru NATO, care s-a întâmplat la Summit-ul de la Bucureşti.
La rândul său, ministrul croat de externe a mulţumit pentru sprijinul continuu al României în vederea aderării Croaţiei la Uniunea Europeană, exprimându-şi speranţa că ţara sa va deveni în 2012 membră cu drepturi depline în UE.
Baconschi a menţionat că a semnat împreună cu ministrul croat un program de cooperare în domeniul învăţământului pentru 2010-2013, adăugând că Bucureştiul este interesat de procesul de învăţare a limbii române în Croaţia şi a limbii croate în România. Ministrul român de externe a mai afirmat că România ar dori să extindă sau să deschidă câteva lectorate suplimentare de limba română şi croată faţă de cele deja existente în cele două capitale.
În ceea ce priveşte cooperarea economică dintre România şi Croaţia, ministrul Jandrokovici a afirmat că schimburile economice de aproximativ 250 de milioane de euro anual nu mulţumesc foarte mult Zagrebul. „Credem ca printr-o activitate politică viitoare se va ajunge la o cunoaştere mai bună între cele două popoare”, a menţionat ministrul croat de externe.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a exprimat interesul României pentru dezvoltarea cooperării în bazinul Dunării, inclusiv prin implementarea, în cadrul procesului de elaborare a viitoarei Strategii a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, a unor proiecte de interes comun pentru cele două state.
Miniştrii de externe român şi croat au semnat, de asemenea, Protocolul de amendare a Acordului privind protecţia reciprocă a investiţiilor. România, ca stat membru al Uniunii Europene are obligaţia de a amenda acordurile încheiate cu state terţe, care reprezintă incompatibilităţi cu dreptul comunitar.