„Am notat că sistemul american nu va avea o capacitate strategică în primele etape. Vom vedea ce se va întâmpla apoi. Când şi dacă aceste sisteme capătă o capacitate strategică, vom vedea dacă apar riscuri pentru forţele noastre nucleare strategice”, a subliniat el.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, „echilibrul intereselor determină echilibrul stabilităţii strategice”. El a arătat că un factor de destabilizare ar putea fi „consolidarea unui arsenal de arme strategice ofensive nenucleare” sau înarmarea în spaţiu, scrie ITAR-TASS.
Lavrov a spus că principiul pe care s-au bazat negocierile pentru noul tratat START a fost acela al „securităţii egale şi indivizibile a părţilor”. Toată lumea va avea de câştigat dacă există o previzibilitate, a subliniat ministrul rus de externe, citat de ITAR-TASS.
Noul tratat START dintre Rusia şi SUA privind dezarmarea nucleară duce relaţiile dintre cele două foste inamice din Războiul Rece către un nou nivel de încredere, a apreciat şeful diplomaţiei de la Moscova. Tratatul, pe care preşedinţii rus şi american îl vor semna joi la Praga, „reflectă un nou nivel de încredere între Moscova şi Washington”, a declarat Lavrov.
SUA şi Rusia au anunţat la 26 martie că au încheiat negocierile pentru un nou tratat START, după ce precedentul acord privind dezarmarea nucleară expirase la 5 decembrie. Noul tratat START prevede limitarea la 1.550 a numărului de ogive nucleare deţinute de cele două puteri.
Rusia şi SUA vor continua să discute despre apărarea antirachetă independent de semnarea tratatului START, a declarat vineri un oficial de la Kremlin. „Liderii Rusiei şi SUA au convenit de la bun început că subiectul noului tratat va fi reprezentat de armele strategice ofensive”, a spus Serghei Prihodko, consilier al preşedintelui rus Dmitri Medvedev.”Apărarea antirachetă este un subiect de dialog între ţările noastre într-un format diferit”, a subliniat el.
SUA intenţionează să amplaseze elemente ale scutului antirachetă în estul Europei, inclusiv România, proiect neagreat de Rusia.
Prihodko a mai spus că noul START va menţiona legătura dintre sistemele ofensive şi defensive – chestiune pe care Moscova a insistat – şi va avea „un statut constrângător din punct de vedere legal”. Totuşi, oficiali din ambele ţări au recunoscut că noul tratat nu va putea împiedica nicio parte să desfăşoare unilateral sisteme de apărare antirachetă.
Şi Lavrov a accentuat marţi că acordul ce va fi semnat joi la Praga menţionează explicit legătura directă dintre armele nucleare ofensive şi apărarea antirachetă. Însă, pe de altă parte, ameninţând că Rusia s-ar putea retrage unilateral din START, dacă îşi va simţi lezată eficienţa forţei sale nucleare strategice, Lavrov a recunoscut că acordul nu impune restricţii niciuneia dintre părţi în ceea ce priveşte dezvoltarea şi desfăşurarea unor noi sisteme de apărare antirachetă, notează AFP.
În plus, preşedintele american Barack Obama intenţionează să impună noi restricţii în ceea ce priveşte folosirea armelor atomice, în cadrul unei revizuiri majore a politicii nucleare a Statelor Unite, a declarat luni un oficial din administraţie, citat de AFP. Într-un interviu acordat The New York Times, Obama a spus că va face excepţii în cazul statelor problemă, precum Iranul şi Coreea de Nord (state invocate atunci când este explicată necesitatea scutului antirachetă – n.r.), dar a precizat că noua strategie se va concentra pe forţa de disuasiune nenucleară şi va elimina ambiguităţile din timpul Războiului Rece privind circumstanţele în care pot fi folosite astfel de arme.
Obama va prezenta strategia sa marţi, cu două zile înainte să semneze tratatul cu Rusia privind reducerea numărului de ogive nucleare cu o treime. De asemenea, anunţul intervine cu mai puţin de o săptămână înainte de summitul pentru tratatul de neproliferare nucleară pe care îl va găzdui Washingtonul.
Un oficial din administraţia americană a declarat că semnarea noului tratat START, summitul pentru neproliferare şi noua strategie nucleară revizuită (NPR) vor permite Washingtonului să aibă o abordare demnă de secolului XXI în ceea ce priveşte armele nucleare.
„NPR se concentrează pe prevenirea terorismului nuclear şi proliferării şi pe reducerea rolului armelor nucleare în strategia noastră de securitate nucleară, susţinând în acelaşi timp o capacitate de disuasiune sigură şi eficientă pentru Statele Unite şi pentru aliaţii noştri”, a adăugat oficialul.
Obama vorbea în urmă cu un an, chiar la Praga, despre idealul său de a lupta pentru o lume fără arme nucleare. Unii observatori din Statele Unite au spus că noul acord START este un pas înainte către o eventuală eliminare totală a armelor nucleare.
Întrebat cum comentează Rusia ideea unei lumi fără arme nucleare, Lavrov s-a arătat circumspect. „Pentru a vorbi serios despre aceasta, ar trebui să ne îndreptăm atenţia către o serie întreagă de factori care ar putea afecta stabilitatea strategică globală”, a declarat marţi ministrul rus de externe. O lume fără arme nucleare ar depinde şi de o mai bună monitorizare şi reglementare a armelor nenucleare cu o mare putere de distrugere, desfăşurate în aer, terestru sau pe mare, a spus Lavrov, în ceea ce ar putea fi considerată o aluzie la elementele scutului antirachetă.
Într-un interviu difuzat duminică de Realitatea TV, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, aprecia că, în cazul apărării antirachetă şi a obiecţiilor pe care le ridică Rusia, „cheia acestui scut este menţinerea NPT (Tratatul de neproliferare nucleară – n.r.), deci a regimului actual de nonproliferare”.
România, mai arăta Baconschi, are o nişă „destul de îngustă” în relaţia bilaterală cu Rusia, pentru că vecinătatea cu R. Moldova a creat o situaţie particulară, dar lucrurile vor fi mai clare după ce Washingtonul şi Moscova vor ajunge la o nouă înţelegere privind reducerea armamentelor strategice (noul tratat START – n.r.). „(…)De aici va decurge… Adică, acest act va consfinţi, în termeni geopolitici, statura Federaţiei Ruse. Şi, bineînţeles, şi evoluţia relaţiei dintre Rusia şi Uniunea Europeană ca atare, cu tot cu marii ei jucători (Franţa şi Germania – n.r.)”, a explicat ministrul de externe.